Companii aeriene “low cost” versus companii de linie

De multe ori ne întrebăm: cu ce e mai bine să zburăm? Cu companii aeriene low cost, sau cu companii naţionale, de linie? Această întrebare nu exista până acum vreo 8-9 ani, când în România de-abia intrau sau se formau primele companii low cost.

Vă ofer un prim răspuns chiar acum. Dacă aveţi zboruri long sau medium courier, deci pe distanţe mari (curse transcontinentale) sau medii (curse regionale), nu aveţi altă variantă decât să alegeţi companii aeriene clasice, de linie.

Dacă doriţi curse la nivel european sau regional în funcţie de destinaţie, puteţi opta atât pentru curse de linie, cât şi low cost.

Companiile aeriene de linie sunt ori cele naţionale, ori companii private, care funcţionează după regulile IATA (Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni). Vă enumăr principalele companii aeriene de acest fel care efectuează curse din România: TAROM, Carpatair şi Romavia (companii româneşti), Air France / KLM (Franţa / Olanda), Lufthansa (Germania), Austrian şi FlyNiki (Austria), Swiss (Elveţia), British Airways (Marea Britanie), Alitalia (Italia), Turkish Airlines (Turcia), Qatar Airways (Qatar), Aerosvit (Ucraina), Aer Lingus Irish Airlines (Irlanda), Aeroflot (Rusia), Air Moldova (Republica Moldova), Bulgaria Air (Bulgaria), CSA Czech Airlines (Cehia), El Al (Israel), Finnair (Finlanda), Iberia (Spania), TAP (Portugalia), LOT (Polonia), Olympic Air (Grecia), SAS Scandinavian Airlines (Suedia), Syrian Arab Airlines (Siria).

Iată care sunt companiile low cost care operează la ora actuală în România: Blue Air (România), Wizzair (Ungaria), Easy Jet (Marea Britanie), Flydubai (Emiratele Arabe Unite), Ryanair (zboară din Constanţa şi Vueling (Spania), Pegasus Airlines (Turcia), Air Berlin, TUIfly, Condor, germanwings (Germania) şi Air Vallee (Italia).

Mai sunt companii aeriene precum Air Malta (Malta) sau Air Bucharest (România) care efectuează curse în sezonul turistic, majoritatea în regim charter.

Ce înseamnă o companie low cost?

companie aeriană low-cost sau low cost airline este o companie aeriană care oferă în general bilete la prețuri foarte scăzute prin eliminarea unor servicii tradiționale oferite pasagerilor. Conceptul este originar din Statele Unite de unde s-a răspândit rapid în Europa la începutul anilor 1990. Termenul low-cost caracteriza inițial companiile aeriene care reușeau să aibă costuri mai reduse decât competitorii, însă ulterior, datorită publicului și mediei, termenul a început să se refere la companiile aeriene care oferă bilete la prețuri foarte scăzute prin eliminarea unor servicii.

Low cost în România

Prima companie care a sosit pe piaţa românească, în octombrie 2003, a fost Volare, din Italia. Din păcate, la un an după aceea, compania a intrat în faliment (companiile low cost se supun unui risc mai mare de faliment decât cele de linie, deşi şi din ultima categorie au fost, de-a lungul timpului, falimente răsunătoare, pornind de la PanAm până la mai recentul Malev). Paradoxal, marea revoluţie low cost din ţara noastră a fost începută de o companie autohtonă, Blue Air, care operează din 13 decembrie 2004.

În 2006, au venit şi companiile Sky Europe (Slovacia) şi Wizz Air (Ungaria). De asemenea, atunci a reînceput opereze şi Volare, transformată între timp în My Air. Deşi se anunţa un pericol şi mai mare pentru companiile aeriene de linie regulată, intrarea pe piaţa românească a Ryanair, unul dintre giganţii low cost nu s-a bucurat de un mare succes. Compania irlandeză este oricum un reper pentru istoria companiilor low cost. Ea reprezintă una dintre ele mai de succes linii aeriene pe plan internaţional. Ryanair a fost înfiinţată în 1985, activitatea societăţii îmbunătăţindu-se după ce a studiat activitatea primei companii care a organizat zboruri la tarife reduse, Southwest Airlines din Statele Unite ale Americii.

De atunci, an de an au pătruns noi companii low cost pe piaţa românească. Unii au plecat, alţii au rămas. Principalii actori sunt, totuşi, aceiaşi de ani de zile: Blue Air şi Wizzair. De ce? Pentru că s-au adaptat cerinţelor pieţei din România şi Europa Centrală şi de Est şi operează, printre altele, pe pieţe accesate foarte mult de români: Italia, Spania, Franţa. Românii care lucrează în Italia şi Spania constituie o piaţă extreme de importantă pentru low cost-uri. Companiile low cost au “furat” mai ales din clientela care folosea autocarul pe distanţe medii şi lungi, deşi sunt şi turişti sau oameni de business care mai apelează la serviciile acestor linii aeriene, pentru a-şi eficientiza costurile.

            Low cost ne-a deprins cu biletele electronice

             Companiile low-cost foloseau încă de acum 10 ani, în marea lor majoritate, bilete electronice (bilet emis online, îl printezi, iar important este codul pe care îl obţii). Piaţa de ticketing din România nu era foarte dezvoltată în ceea ce priveşte emiterea de bilete electronice în 2007, însă acum, în doar 5 ani, aceasta este unica formă de bilet. Clienţii din România era încă reticenţi în ceea ce priveşte biletul electronic, dar companiile low cost i-au… obligat să recurgă la acest tip de rezervare. Ele i-au determinat, de asemenea, să aibă încredere în rezervările online. Mulţi se întrebau: şi mă primesc pe mine la îmbarcare doar cu un cod sau cu o foaie printată? La scurt timp, chiar IATA a prevăzut obligativitatea introducerii biletelor electronice la toate companiile aeriene. Motivele sunt mai multe: nu se mai plăteşte taxa pentru pierderea biletului, se evită drumul la agenţie pentru ridicarea biletului, se prezintă direct la check-in, unui pasager care se află în străinătate şi care mai doreşte un bilet i se poate trimite electronic fără a mai plăti o taxă – de PTA – pentru trimitere etc.

Zbor an de an de mai multe ori şi pot spune că m-am obişnuit foarte repede cu utilizarea biletului electronic şi a check-in-ului online, aşa cum în spaţiul UE am uitat ce înseamnă paşaport. Şi sunt sigur că majoritatea s-au obişnuit. Obiceiurile se deprind repede.

           

Cum rezervăm?

Pentru a zbura cu o cursă low-cost, pasagerul trebuie să intre pe site-ul uneia dintre companiile existente la noi, să sune la call-center ori să ia legătura cu o agenţie de turism care furnizează bilete low-cost. Dacă agenţiile de turism erau ceva mai reticente acum câţiva ani în a vinde bilete low cost, acum, din ce în ce mai multe fac acest lucru. Chiar dacă nu câştigă mult în plus, agenţiile pot crea un pachet turistic complet oferind şi zborul, pe lângă hotel etc.

Companiile low-cost au dezvoltat şi dezvoltă în continuare relaţii cu agenţiile de turism. Pentru varianta internet, pasagerul trebuie să completeze un formular în care se introduc datele personale, iar plata se va face cu carte de credit. După aceea va primi un cod care echivalează cu biletul de avion. Cu acel cod se va prezenta direct la îmbarcare.

            Care este secretul preţurilor mici?

Companiile low-cost folosesc, în general, un singur tip de avion, pentru a reduce costurile de întreţinere şi de îmbunătăţire. Se fac multe zboruri, se utilizează o singură bază şi un singur echipaj. În acest fel, costurile sunt reduse la minimum iar compania poate face uşor profit. De asemenea, în comparaţie cu companiile de linie, zborul low-cost presupune servicii minime: clientul nu primeşte un loc, ci va ocupa primul loc liber pe care îl va găsi; nu se servesc mâncare, băuturi sau ziare dar toate pot fi cumpărate. Pasagerul poate lua doar două bagaje, cu greutate maximă de 10-15 kilograme, fiecare kilogram în plus costând în plus. Copiii neînsoţiţi nu au voie la bord. Se zboară numai curse punct-punct, fără escale şi sunt folosite în general aeroporturi secundare (în Bucureşti nu avem încotro, Aeroportul Henri Coandă fiind singurul de pe care se pot efectua curse cu avioane mari). Personalul la bord este minim, iar numărul de destinaţii, redus. Menţionăm că siguranţa zborurilor este aceeaşi ca la companiile aeriene de linie regulată, cele low cost respectând absolut toate regulile tehnice.

Cât mai multe costuri sunt mutate către client – de exemplul comisionul plății cu card de credit, cost suplimentar pentru bagajele de cală şi pentru check-in-ul în aeroport. Angajații au diverse funcții, de la însoțitori de zbor la curățenia avioanelor, limitând astfel costurile de personal.

Mai merită ştiut:

Multe companii aeriene de tip low-cost aplică diverse comisioane suplimentare la cumpărarea biletelor. Cele mai des întâlnite sunt:

Asigurarea de călătorie. De cele mai multe ori, asigurarea obligatorie de sănătate este suficientă, asigurarea de călătorie fiind inutila. Multe companii pun asigurarea de călătorie implicit, însă aceasta poate fi eliminată din coșul de cumpărături.

Comision pentru plata cu cartea de credit. Majoritatea companiilor aplică acest comision la cărțile de credit (gen Visa sau Mastercard). Însă cărțile de debit (gen Visa Electron) au comision zero.

Taxa pentru bagajele de cală este percepută de majoritatea companiilor. Alternativ, pentru călătorii scurte, o valiză mică poate fi luată ca bagaj de mână (gratis). Bagajele de mână au în general dimensiunile maxime 20*40*50, iar limita de greutate (daca există) este de 10kg.

Politică a prețurilor foarte dinamică. Planificand călătoriile în avans și cumpărând biletul cu 2-3 luni inainte, pretul poate fi cu 50-70% mai mic decat al biletelor cumparate cu 1-2 saptamani inainte.

Atenţie! Majoritatea companiilor low-cost au promotii aproape tot timpul anului.

De ce companiile aeriene de linie

După cum spuneam, nu trebuie să evitaţi companiile low cost, dimpotrivă. Însă sunt situaţii când e bine să profitaţi de companiile de linie, care pot oferi preţuri similare, şi pe distanţe mici.

Sunt situaţii în care, de exemplu, dacă doriţi să rezervaţi cu o lună înainte, preţul unui bilet low cost să fie cu numai 30-40 de euro sub preţul oferit de o companie de linie. Uneori, preţurile pot fie egale sau cel oferit de low cost să fie mai mare. Totul a devenit relativ în industria aviaţiei, depinde de perioada în care călătoriţi, depinde de promoţiile oferite.

Valabil atât la companiile aeriene de linie, cât şi la cele low cost: cu cât rezervaţi mai din timp, cu atât preţurile sunt mai mici.

Avantaje ale companiilor aeriene de linie:

–       În preţ aveţi inclus catering-ul (mâncare, băuturi răcoritoare, vin, bere). Este drept, anumite companii de linie au mai austerizat partea de catering.

–       Limita de greutate a bagajelor de cală pentru care nu trebuie să plătiţi este de 20-25 kg.

–       În cazul unor curse cu conexiuni, vă asigură conexiunile fără problem, inclusiv cu transportul bagajelor, pe care le mai ridicaţi la destinaţie.

–       Vă puteţi alege locul, atât prin check-in online (din ce în ce mai popular în ultimii ani), cât şi în momentul check-in-ului pe aeroport.

–       Întârzierile sunt mai puţine. Dacă totuşi pierdeţi următoarea conexiune din cauza unei întârzieri, compania vă rerutează pe următorul zbor disponibil.

Companiile aeriene de linie au de obicei un istoric mult mai vechi. Cele naţionale au zeci şi zeci de ani de experienţă. Oricum, în ultimii ani, din ce în ce mai multe companii aeriene de linie au început să se inspire de la cele low cost, implementând diverse tipuri de promoţii şi preţuri mult diferenţiate în funcţie de perioada de rezervare. Există companii de linie care au şi propriile divizii low cost. De asemenea, din cauza crizei şi a competiţiei generate de sectorul low cost, multe companii de linie au mai tăiat din costuri.

De asemenea, o parte din companiile low cost au început să adauge servicii suplimentare sau să încerce să se desprindă parţial de acest segment, să se redefinească. Un exemplu este compania românească Blue Air, care, de câţiva ani, a devenit companie de “smart flying”.

Indiferent dacă este companie aeriană de linie sau low cost, este bine să ştiţi că… zborul este sigur. Toate companiile din Uniunea Europeană trebuie să respecte reguli stricte, iar companiile de linie din ţările europene sau din alte state dezvoltate oferă un mare grad de siguranţă. Statistic, cele mai nesigure companii aeriene sunt cele de pe continentul african şi anumite companii private din spaţiul ex-sovietic, care folosesc aparate de zbor foarte vechi. Acestea nu au, oricum, permisiunea de a ateriza în spaţiul UE.

Pentru siguranţa dumneavoastră, faceţi şi o asigurare pentru bagaje. Deşi rar, acestea se mai pot pierde şi nu se ştie niciodată…

Orice alegere aţi face, vă urez zbor plăcut şi lin!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *