Success story: MARIUS GHENEA ŞI ANTREPRENORIATUL ÎN TURISM

– Marius Ghenea, sunteţi unul dintre cei mai cunoscuţi şi populari antreprenori şi business angels din România. În acest interviu aş dori să discutăm atât despre omul de afaceri şi întreprinzătorul Marius Ghenea, cât şi despre “turistul profesionist” Marius Ghenea, deoarece aţi vizitat deja peste 100 de ţări. Ţinând cont că revista «Travel Advisor » se adresează în mare parte agenţiilor de turism, aş intra direct în pâine cu o primă întrebare: aţi investi vreodată într-o agenţie de turism sau în domeniul turismului? Dacă da, de ce? Dacă nu, ce v-a reţinut?
– Sunt interesat de investiţii în industria turismului, de fapt încerc de ceva timp să identific un proiect cu potenţial cât mai bun în acest domeniu, dar mă refer aici în principal la proiecte online. Cred că, analizând ce se întâmplă în prezent pe piaţa de travel din ţările mari (SUA, Marea Britanie, Germania etc.) este uşor să ne imaginăm că şi în România, în scurt timp, o mare parte din serviciile turistice vor fi tranzacţionate online. Aceasta este o oportunitate foarte interesantă şi pentru antreprenorii români, atât pentru cei care au proiecte locale, cât şi pentru cei care pornesc proiecte online de travel cu adresare regională sau globală. În ceea ce
priveşte investiţiile în infrastructura de travel (hoteluri, pensiuni, transport, etc.) nu cred că acestea ar fi foarte potrivite pentru mine ca investitor business-angel, pentru că, în plus, în România există încă o problemă mare de ecosistem şi infrastructură, ca şi de nivel al preţurilor şi serviciilor, în opinia mea. Aceste probleme nu pot fi rezolvate individual de un singur hotelier sau transportator, ci trebuie rezolvate ca ecosistem turistic, acolo unde rolul guvernamental este şi el foarte important.
– Cum vedeţi, la ora actuală, business-ul agenţiilor de turism din România şi cum credeţi că ar putea fi rentabil? Reprezintă IT-ul şi Internetul o concurenţă sau, dimpotrivă, un sprijin pentru oamenii de travel?
– Cred că am remarcat, în ultimii 2-3 ani, îmbunătăţiri şi consolidări semnificative în ceea ce priveşte agenţiile de turism din România. Deci suntem pe calea cea bună. Însă avem încă o  distanţă destul de mare de parcurs până să ajungem la nivelul serviciilor şi competitivităţii pe care le au agenţiile similare din pieţele de travel dezvoltate. Câteva probleme pe care le-am remarcat sunt insuficienţa pachetelor şi produselor turistice create în România (prea mulţi operatori se bazează pe revânzarea unor produse împachetate în străinătate); lipsa de  experienţă reală a multor agenţi de turism care promovează produse şi servicii pe care le cunosc încă prea puţin; lipsa substanţială a unor oferte consistente pe gama călătoriilor  premium (mai toţi agenţii încearcă să ofere şi aşa ceva, dar fără a avea specializarea şi expertiza necesare); lipsa capitalului de lucru pentru multe agenţii de turism care nu înţeleg necesităţile reale de capitalizare pentru a putea asigura în mod corespunzător această activitate (motiv pentru care anul trecut am asistat şi la unele insolvenţe nedorite, ce diminuează încrederea turiştilor români în agenţiile de turism în general, din păcate). În ceea ce priveşte IT-ul şi Internetul, acestea sunt esenţiale în prezent pentru orice activitate din domeniu, mai mult poate decât pentru alte industrii. Rezervările, sistemele de relaţii cu clienţii, toate acestea se bazează pe IT. Din acest punct de vedere, industria de travel are şi un mare avantaj implicit, pentru că poate porta toate aceste sisteme pe Internet mult mai simplu şi mai rapid decât afacerile tradiţionale din alte domenii, care nu au la bază asemenea sisteme informatice. Deci nu aş vedea Internetul ca pe un concurent pentru agenţiile de turism, ci ca pe o parte absolut necesară a activităţii oricărei agenţii de turism. Problema cu utilizarea eficientă a Internetului în domeniul turismului, în România, este că prea multe agenţii de turism îşi imaginează că simpla postare a unor informaţii de bază pe un site Internet va aduce vânzări suplimentare semnificative, iar apoi, când acest lucru nu se întâmplă, nu au curajul de a face investiţii reale şi eficiente în activitatea online, care ar trebui coordonate cât mai atent şi privite ca un business-unit separat şi specializat, pentru a funcţiona corect.
– Consideraţi că lipseşte ceva industriei de travel din România, dacă ne referim la mixul de marketing? Cum vedeţi că sunt concepute produsele? Dar promovarea?
– În ceea ce priveşte promovarea industriei de travel din România, problemele pornesc de sus
şi din trecut, exemplul cel mai clar fiind chiar Tarom, operatorul aerian naţional, care încă nu
pare să înţeleagă nevoia reală de promovare a serviciilor sale, dând impresia că îşi imaginează
că turiştii vor zbura oricum cu Tarom ”pentru că este compania naţională”, ceea ce este fals. Tarom ar putea uşor să îşi dubleze numărul de clienţi, atât pe cursele interne, cât şi pe cele externe, ţinând cont de faptul că foarte mulţi români preferă încă să călătorească pe distanţe mari cu maşina, din cauză că nu cunosc ofertele de zbor ale Tarom şi nu înţeleg încă avantajale reale ale călătoriei cu avionul. Spun acest lucru şi bazat pe modul în care se călătoreşte cu avionul mult mai mult în alte ţări din regiune, Polonia fiind în acest sens un bun exemplu. Cu privire la product-mix, repet faptul că mi se pare că prea mulţi agenţi de turism încearcă doar să revândă produse, în loc să construiască produse turistice proprii, care oferă mai multă valoare turiştilor şi care sunt, până la urmă, mai profitabile, dacă sunt bine construite şi structurate. Acelaşi lucru este valabil şi pentru produsele turistice premium sau de lux. Dacă ne uităm la cât de multe maşini de lux circulă în România (mult mai multe decât în ţările vecine, per capita) şi presupunem că toţi posesorii de astfel de maşini sunt clienţi potenţiali foarte buni de premium-travel, este clar că aceasta este în România o piaţă încă insuficient promovată şi deservită.
– Deşi ar trebui să fie veselă, lumea turismului din România este, în multe cazuri, plină de stres, şi acest lucru se vede cu ochiul liber. Ce sfaturi de business aţi oferi proprietarilor de agenţii de turism, dar şi celor de hoteluri din România, care doresc să aibă o afacere prosperă? Există o problemă de atitudine?
– Călătorind în jurul lumii, atât în turism, cât şi în relaţiile sociale în general, am remarcat
un lucru destul de banal, dar şi extraordinar: dacă zâmbeşti, de cele mai multe ori ţi se zâmbeşte înapoi. Cred că aici este problema esenţială în ceea ce priveşte turismul de la noi, problemă valabilă cu siguranţă în ceea ce priveşte serviciile din hoteluri şi alte obiective turistice, dar şi în ceea ce priveşte agenţii de turism. Cred că este o chestiune culturală şi de atitudine, dar care poate fi rezolvată prin educaţie, prin training, ceea ce din păcate lipseşte substanţial (sau poate nu se face profesionist). Din păcate, însă, nici măcar atitudinea deschisă şi zâmbitoare nu poate rezolva toate problemele industriei, aşa că un sfat pentru toţi deţinătorii de agenţii de turism ar fi să facă o analiză atentă a afacerii lor, un audit formal sau chiar informal, indiferent dacă sunt la început de drum sau au deja ani de experienţă în spate, pentru a vedea unde sunt problemele, erorile, şi pentru a încerca să le rezolve şi să îmbunătăţească activitatea.
– O mare parte dintre investiţiile dumneavoastră sunt în domeniul IT şi online. Cum vedeţi o îmbinare de succes a acestora cu turismul?
– Sinergiile sunt evidente, produsele şi serviciile turistice pot fi vândute din ce în ce mai bine, ca orice alte produse, pe Internet. Spre exemplu, unul dintre proiectele pe care le-am dezvoltat anul trecut cu FIT (grupul care operează majoritatea magazinelor online în care investesc) a fost GarageMall.ro, un marketplace Internet deschis pentru orice comercianţi de produse sau servicii. GarageMall.ro ar putea fi o foarte utilă platformă de vânzare online a produselor şi serviciilor turistice, de către agenţiile de turism din România.
– Ar avea nevoie industria turistică românească de o provocare gen “Arena leilor”, de o nouă generaţie care să mişte lucrurile?
– Cred că turismul românesc are nevoie de un «story » cât mai puternic şi care să fie promovat
pe cât mai multe canale media, atât în România cât şi în străinătate, inclusiv viral, pe Internet.
Acest story poate fi şi unul care să facă subiectul unor emisiuni TV, cu siguranţă. Am văzut că
au fost în trecut asemenea încercări, dar majoritatea lor mi s-au părut insuficient de atractive,  pentru a crea reverberaţii ample şi rezultate măsurabile.
– Care sunt destinaţiile preferate ale lui Marius Ghenea din România şi de ce?
– România are foarte multe destinaţii frumoase, iar eu am avut şansa să călătoresc nu doar prin
toată lumea, ci şi prin mai toată România. În perioada facultăţii eram ghid turistic şi asta mi-a
facilitat posibilitatea de a vedea toate colţurile ţării, alături de turişti, deci într-o calitate profesională care m-a făcut să şi învăţ foarte multe lucruri extraordinare despre valorile turistice din toate zonele României. Ulterior, am reînceput să călătoresc mult în România (aşa cum fac şi acum) pentru business sau pentru programele sociale de dezvoltare antreprenorială,cu regretul că de multe ori timpul este foarte scurt în aceste călătorii pentru a savura cu  adevărat frumuseţile patriei. Îmi place foarte mult Delta Dunării, care este un obiectiv cu adevărat unic la nivel mondial, îmi place Bucovina, cu regretul că nu am mai ajuns demult acolo, dar şi zona Sibiului, Clujul sau Braşovul. Dar sunt multe alte locuri frumoase în ţară care merită promovate şi vizitate mai mult, atât de turiştii români, cât şi de străini.
– Care sunt preferatele dumneavoastră în străinătate? Vă rugăm să detaliaţi…
– Am călătorit pe toate continentele în peste 100 ţări ale lumii, aşă că sunt multe destinaţii care
mi-au atras atenţia, de fapt în majoritatea colţurilor lumii există lucruri foarte interesante, remarcabile, la fel cum se întâmplă şi în România dacă ştii unde să mergi şi ce program să îţi faci. În realitate, însă, pentru mine călătoriile nu înseamnă o destinaţie, ci călătoria în sine este partea cea mai frumoasă. Ca şi locuri care mi-au rămas în minte aş putea menţiona câteva insule exotice cum ar fi Hawaii (oricare dintre insulele din arhipelag), Bora-Bora, Fiji, Bali, Maldive, Seychelles, Aruba. În ceea ce priveşte cele mai frumoase oraşe din lume, pentru mine topul este ocupat de Singapore, New-York, Hong-Kong. Însă există şi alte oraşe pe care le îndrăgesc şi în care îmi face plăcere să revin, cum ar fi Barcelona, San Francisco, Sydney, Cape Town. Pentru călătorii în natură, mi-a plăcut mult nordul Scandinaviei (Laponia), Islanda, Patagonia, Alaska. Pentru diving, cele mai frumoase destinaţii pentru mine au fost Marea Barieră de Corali, Maldive, Marea Roşie, Cancun. Pe site-ul meu se găsesc de fapt mai multe asemenea informaţii despre destinaţii speciale, în secţiunea de călătorii.
– Ne puteţi oferi un exemplu pozitiv, care v-a impresionat în mod deosebit, dar şi un  contraexemplu negativ, de servicii turistice, atât din România, cât şi din afară?
– În România am de fapt foarte multe exemple pozitive, cu amintiri plăcute la diverse hoteluri
şi restaurante din ţară, unde atât calitatea a fost excelentă, cât şi serviciile, şi oferite cu acel  zâmbet despre care vorbeam. În ceea ce priveşte hotelurile din ţară, mă simt întotdeauna excelent la Hilton Sibiu, la CityPlaza Cluj, dar sunt şi alte hoteluri unde m-am simţit foarte bine. Atât la Sibiu, cât şi la Cluj, am simţit în tot timpul şederii mele acolo că angajaţii hotelului încercau să răspundă la toate solicitările mele şi, mai mult, chiar să anticipeze şi să depăşească aşteptările mele ca şi client. În ceea ce priveşte exemple negative, sunt şi acestea destule în România, din păcate, dar aş prefera să nu vorbesc despre ele, pentru că şi aşa se vorbeşte mult prea mult la noi despre lucrurile proaste din turism şi prea puţin despre cele bune. În ceea ce priveşte serviciile din străinătate, e greu de găsit un singur exemplu pozitiv, pentru că la multe dintre hotelurile pe unde am trecut, serviciile erau chiar la un nivel impecabil, fără cusur. Însă au fost şi situaţii neplăcute prin care am trecut în străinătate, o asemenea situaţie mi s-a întâmplat la Hertz, în Milano, unde angajata de la ghişeul Hertz Gold, după ce mi-a văzut paşaportul şi mi-a dat cheile maşinii şi sistemul de navigaţie portabil, mi-a recomandat să îl ţin numai în torpedo atunci când plec din maşină, “deoarece sunt mulţi români în zonă şi sunt furturi şi spargeri din maşini”. Cu alte cuvinte, m-a jignit în mod indirect, chiar dacă eram un client internaţional Gold Five Star, deci teoretic unul dintre acei clienţi VIP care este foarte important pentru cineva ca Hertz.
– Revista “Travel Advisor” este citită în special de antreprenori şi manageri, atât din industria turistică, cât şi consumatori de turism. Este România o ţară în care tinerii antreprenori pot avea viitor? Care consideraţi că sunt domeniile care pot merge şi la noi?
– Sigur că există mult potenţial de dezvoltare antreprenorială în România, chiar mult mai mult decât în alte ţări mai dezvoltate, mai stabile din punct de vedere economic şi financiar, deci veştile sunt de fapt bune pentru tinerii care doresc să urmeze calea antreprenorială. Ceea ce însă trebuie să înţeleagă cât mai bine aceşti tineri antreprenori este nevoia de studiu, de educaţie antreprenorială: ca orice altă activitate, şi antreprenoriatul trebuie învăţat, iar eu personal m-am implicat în ultimii ani în mai multe programe sociale care ajută mii de tineri din România să îşi dezvolte abilităţile antreprenoriale.
– În final, vă rugăm să ne dezvăluiţi câteva din principiile care v-au ghidat atât în afaceri, cât şi în general, în viaţă. 
– Etică, determinare şi încredere au fost şi sunt cele mai importante principii şi valori care mau
susţinut în dezvoltarea mea personală, atât în plan de afaceri, cât şi în prezenţa socială în  general. Nu am deviat de la aceste principii, de la etica de business de exemplu, chiar dacă uneori ar fi părut mai simplu să abdic şi să obţin rezultate financiare mai bune. Dar într-un fel sau în altul, dacă nu respecţi etica de business, acest lucru se va întoarce împotriva ta. În ceea ce priveşte determinarea, este probabil unul dintre obstacolele cele mai importante la început de drum, pentru tinerii antreprenori: dacă ai încercat şi nu ai reuşit, mai încearcă încă o dată, învaţă din greşelile tale, dar şi din ale altora, îmbunătăţeşte proiectul tău, dezvoltă-te ca şi abilităţi antreprenoriale, dar nu renunţa. În ceea ce priveşte al treilea principiu, încrederea a fost şi este pentru mine esenţială, atât în activitatea antreprenorială, cât şi, mai nou, în poziţia de business-angel: investesc alături de antreprenori, de echipe, şi dacă nu există încredere nu se pot construi proiecte durabile şi de succes. Evident, pe partea cealaltă, încrederea naivă şi care nu este bazată pe experienţă, pe cunoaşterea oamenilor, pe o relaţie cât mai directă şi mai eficientă cu aceştia, poate rezulta în’ eşecuri lamentabile, deci nu aş recomanda nici o astfel de încredere oarbă…

A consemnat Traian BĂDULESCU
Sursa: revista Travel Advisor nr. 10