Interviu cu Domnul Anatoly Lebedev, şeful Secţiei Consulare a Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti (publicat în revista ANAT Media, ianuarie 2010)

Rusia aşteaptă turiştii români

Domnul Anatoly Lebedev este un interlocutor agreabil, comunicativ, care cunoaşte limba română la perfecţie. Şi se vede că îşi doreşte sincer ca între România şi Federaţia Rusă să se reînnoade relaţiile de cooperare turistică, relaţii de altfel tradiţionale. Lucrează în domeniul relaţiilor internaţionale de mult timp. A terminat Institutul de Relaţii Internaţionale din Moscova, cu specializări pe limbile franceză, română şi engleză. România este ţara în care a petrecut cel mai mult timp, în rest lucrând în Elveţia şi la Moscova. Prima misiune diplomatică din România a fost în perioada 1981-1986, la Bucureşti, când era subalternul şefului secţiei consulare, a doua misiune a fost la Constanţa, între 1989 şi 2004, unde era viceconsul, iar în actuala misiune, din 2006, are calitatea de şef al Secţiei Consulare de la Bucureşti. Domnul Lebedev consideră că misiunea pe care o are poate favoriza relaţiile dintre România şi Rusia, inclusiv prin turism – domeniu care poate apropia mult două ţări.

– Domnule Anatoly Lebedev, până acum 20 de ani, circulaţia turistică dintre România şi Rusia (Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusă, cum era denumită atunci, în cadrul URSS) era mult mai dezvoltată. Este drept, pentru turiştii români, Rusia era una din puţinele destinaţii unde le era permis să ajungă, şi aceasta cu greu… Imediat după 1990, circulaţia turistică a scăzut dramatic. În ultimii ani se observă, totuşi, un uşor reviriment de ambele părţi, chiar şi în acest ultim an, de criză. Numărul românilor care au ales Federaţia Rusă în cel mai rău caz a stagnat, în niciun caz nu a scăzut, iar numărul vizitatorilor ruşi în România a crescut, potrivit statisticilor, cu… 25%! Românii aleg Rusia în special pentru turism cultural, iar ruşii România pentru turism montan şi de litoral. Cum vedeţi situaţia relaţiilor turistice bilaterale dintre Federaţia Rusă şi România?
– Între România şi Rusia a existat întotdeauna un schimb de turişti, uneori mai mare,  uneori mai mic… Acum este, într-adevăr, o criză economică şi turistică, aceasta influenţând toate sferele de existenţă ale oamenilor. Numărul turiştilor a scăzut cam pe toate destinaţiile, ceea ce nu se întâmplă în cazul relaţiei reciproce Rusia – România, ceea ce ne bucură. Întotdeauna au existat parteneriate între operatorii turistici din Rusia şi România, fie ei de stat, cum era cândva, fie privaţi. În ceea ce priveşte agenţiile de turism, în Rusia sunt cu sutele, dar puţine dintre ele lucrează cu destinaţia România. Dintr-un punct de vedere, România este pentru noi o ţară cunoscută de către cetăţenii ruşi, deoarece este europeană, însă din punct de vedere turistic este mai puţin cunoscută decât ţările vecine, precum Bulgaria. Aceste dificultăţi ar trebui rezolvate de către profesioniştii din turism. În Federaţia Rusă, firmele turistice sunt organizate în Uniunea Rusă a Industriei Turistice (RUTI), înfiinţată în 2001. Înainte, această organizaţie se numea Asociaţia Agenţiilor de Turism din Federaţia Rusă. Preşedintele acestei organizaţii este domnul Sergei Shpilko, un profesionist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul turismului. Acesta a avut, în luna iunie a acestui an, o întâlnire cu ministrul român al turismului, doamna Elena Udrea, care a fost la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său, Vitali Mutko, ministrul Sportului, Turismului şi Politicii de Tineret al Federaţiei Ruse. Acolo, doamna Udrea a spus că direcţia cooperării turistice cu Federaţia Rusă este importantă pentru România, care doreşte creşterea numărului de turişti de ambele părţi. Asociaţia de care v-am pomenit mai sus este organizată central, dar reuneşte asociaţii regionale, care grupează, la rândul lor, touroperatori şi agenţii de turism. Uneori, apar dificultăţi pentru turiştii români – pelerini – care doresc să viziteze locurile sfinte. Există cel puţin un centru specializat, din cadrul Patriarhiei Moscovite, care poate asigura toate actele legale. Recomandăm touroperatorilor români interesaţi de pelerinaje să contacteze acest centru.
– Există percepţia potrivit căreia o viză pentru Federaţia Rusă se obţine greu. Ce trebuie să facă un turist pentru a obţine această viză?
– Nu este deloc dificil. Foarte rar au existat refuzuri legate de viza turistică. Turistul trebuie să prezinte la secţia consulară anumite acte… Este nevoie de voucher turistic şi de confirmarea de primire a turistului străin din partea unei firme de turism din Rusia. Noi recomandăm turistului care doreşte să viziteze Rusia să apeleze la o agenţie de turism din România care are un partener din Rusia. Aceste firme trimit o comandă acolo, care cuprinde categoria de hotel, itinerarul, perioada etc. Din Rusia
vin aceste acte turistice. Este chiar simplu, doar că firmele de turism implicate trebuie să cunoască toate aceste aspecte.

Recomandăm turiştilor să aleagă serviciile unei agenţii de turism

– Am înţeles că viza poate fi acordată şi pe loc, în caz de urgenţă şi dacă sunt prezentate toate actele necesare…
– Da, aşa este. Cu o taxă normală, echivalentul în dolari a 35 de euro, durata de aşteptare este de minim 5-6 zile. Dacă turistul doreşte să obţină viza mai repede, sub patru zile lucrătoare, atunci taxa se dublează. În situaţie de urgenţă, viza se poate acorda şi în aceeaşi zi. Pe site-ul nostru sunt postate toate informaţiile necesare, la adresa http://www.romania.mid.ru/5rom.htm. Uneori, suntem sunaţi de potenţiali turişti care ne întreabă dacă nu pot obţine viza doar pe baza confirmării din partea hotelului. Ei bine, noi nu putem accepta acest lucru. Aceasta deoarece hotelul nu este firmă de turism. Puţine hoteluri au şi statut de firmă turistică. Şi în acest ultim caz, ei trebuie să trimită aici voucher turistic, dar nu în calitate de hotel, ci de firmă turistică. Oricum, recomandăm turiştilor să aleagă serviciile unei agenţii de turism. Astfel, ei pot călători mai liber şi independent. Durata unei vize turistice poate fi de maxim 30 de zile.
– Ce poate face un turist excentric care doreşte să stea mai mult de 30 de zile? Cum îşi poate prelungi acesta viza? Pun această întrebare deoarece Federaţia Rusă poate fi şi o destinaţie dedicată turismului de lux, cu combinaţii între vizitarea oraşelor, croazieră pe Volga… şi pot fi cazuri – rare, e drept – în care turiştii vor să stea mai mult.
– Acordul dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă prevede că un cetăţean al Uniunii Europene poate să stea până la 90 de zile la fiecare 180 de zile ale anului pe teritoriul Rusiei. Dacă turistul doreşte, să spunem, un sejur de 45 de zile, cu itinerariu
prestabilit, noi încercăm să identificăm o soluţie.
– Pe de altă parte, acum se poartă din ce în ce mai mult circuitele combinate între ţări. Pot fi oferite şi vize turistice cu intrări multiple? Pot fi trasee care să combine, de exemplu, Finlanda, ţările baltice cu Rusia, ţările ex-sovietice precum Moldova sau Ucraina, sau ţările Asiei Centrale cu Rusia, iar turistul să poată ieşi şi apoi reveni
pe teritoriul rus, în cadrul unui circuit?
– Există şi situaţia concretă în care turistul intră în Kaliningrad – teritoriu rus – şi apoi trece prin ţările baltice, intrând din nou în Rusia pentru a vizita St. Petersburg. În acest caz se acordă viză cu două intrări. Totul e să ştim dinainte traseul, acesta să ie specificat pe voucherul turistic.
– Care este ponderea refuzurilor pentru o viză turistică?
– Foarte mică. Am avut 3-4 cazuri de refuz, acum doi ani, dar acestea erau legate de falsificarea unui voucher turistic. Erau cetăţeni al căror scop lor era de a face afaceri ilegale pe teritoriul Rusiei, nu de a ne vizita ţara ca şi turişti. Aveau şi acolo „parteneri” şi mergeau de fiecare dată la acelaşi hotel, de câteva ori pe an. Noi putem accepta voucherele în copie pe fax sau pe email. Am sunat la hotel şi am verificat, s-a dovedit că alţii au fost cu aceste date. Bineînţeles că le-am refuzat viza.
– Să discutăm acum despre potenţialul turistic al Federaţiei Ruse, cea mai mare ţară din lume…
– Vreau să atrag atenţia asupra unuia dintre itinerarii, din regiunea central europeană a Federaţiei Ruse, care se numeşte Ringul de Aur. Aici sunt oraşe precum Yaroslavl, Suzdal, Vladimir… Yaroslavl va împlini în 2010 o mie de ani, iar în septembrie va fi
aici o sărbătoare foarte mare. Majoritatea oraşelor din Ringul de Aur sunt situate la circa 200-300 de kilometri de Moscova.

De la Baikal la Polul Nord…

– Ca o paranteză, cum vi s-a părut prezentarea ofertei turistice a Rusiei, de către agenţiile de turism româneşti, la ultimul târg de turism de la ROMEXPO, din octombrie (2009), pe care l-aţi vizitat şi Dumneavoastră?
– Am impresia că acest târg de turism este făcut pe o schemă tradiţională, ca şi în Moscova. În ceea ce priveşte oferta Rusiei, este cea tradiţională. Oraşele clasice Moscova şi St. Petersburg, circuitele clasice, inclusiv croazieră pe Volga… Lipsesc anumite zone turistice de interes mare, dar puţin descoperite, precum lacul Baikal, Vladivostok… Bineînţeles că din cauza distanţei mari, pachetele turistice ar fi mai scumpe. Pe de altă parte, există agenţii de turism din Murmansk care promovează turismul la Polul Nord. Dacă există iubitori de Polul Nord, de urşi polari, Rusia oferă toate posibilităţile. Cred că Rusia ar putea fi redescoperită turistic dacă firmele româneşti şi ANAT vor participa la târgurile de turism din Rusia. O să vă ofer tot sprijinul în acest sens. Această cale va sprijini şi dezvoltarea turismului din Rusia spre România, deoarece aveţi o ţară cu potenţial.
– Ministerul român al Turismului are reprezentanţă la Moscova, iar de câţiva ani au
început să participe mai multe firme româneşti la târgurile de turism din Federaţia Rusă…
– Pot să vă spun că turiştii ruşi s-au obişnuit, în cei 20 de ani de când circulaţia este liberă, cu locuri mai exotice decât România. Deoarece România se află într-o zonă similară, care oferă multe posibilităţi de petrecere a timpului ca şi în Rusia. De exemplu, e o realitate, regiunea Soci oferă posibilităţi mai variate decât litoralul românesc. Mai mult, are şi un climat subtropical… Soci este ceva neobişnuit pentru români. De exemplu, îl cunosc personal pe domnul Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa. Cât timp am lucrat la consulatul din acest oraş, noi am organizat, în 2003, un voiaj la Novorossiisk pentru dânsul şi pentru alţi reprezentanţi ai administraţiei locale Constanţa, însoţiţi de oameni de afaceri. Invitaţii noştri au rămas foarte impresionaţi de natura de acolo. Avem palmieri care cresc în mod natural… Acum, atât în zona litoralului, cât şi în zona montană din regiunea Soci, au loc amenajări şi pregătiri pentru Olimpiada de Iarnă din 2014.
– Ce alte atracţii turistice mai oferă Federaţia Rusă?
– Aş dori să ofer un sfat agenţiilor de turism din provincie, care vă poate ajuta. De multe ori primesc telefoane de la agenţii de turism din Cluj, Timişoara, Iaşi şi alte oraşe, care au clienţi pentru Federaţia Rusă. Aceştia întreabă cum pot aduce actele turistice. Singura soluţie este de a se adresa secţiei consulare de la Bucureşti. O a doua instituţie consulară este la Consulatul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, care e centru doar pentru patru judeţe: Constanţa, Tulcea, Brăila şi Galaţi. Agenţiile ar dori să trimită actele turistice prin poştă, însă noi nu suntem încă pregătiţi să acceptăm o asemenea modalitate. E posibil să dorim să punem o întrebare suplimentară şi e necesar să fie prezentă şi persoana responsabilă de acte din partea agenţiei de turism. Lansez către ANAT propunerea de a ne sprijini cu acest curierat, agenţiile de turism să trimită prin poştă actele la ANAT, iar un responsabil din partea asociaţiei să fie prezent cu actele. Bineînţeles, depinde de politica asociaţiei dvs. dacă veţi percepe la rândul dumneavoastră taxe agenţiilor membre în cazul în care le sprijiniţi cu acest serviciu.
– Din ce zone ale României aţi avut cele mai multe solicitări?
– Din foarte multe… Iaşi, Timişoara, Suceava, Cluj, Alba Iulia, Braşov… Practic din toată ţara. Dacă va exista un sistem organizat care să acopere toată ţara, probabil că numărul de turişti interesaţi de Rusia va fi mai mare.
– Sunteţi un foarte bun cunoscător al României. Din ce aţi vizitat până acum, cum se prezintă ţara noastră în faţa turiştilor ruşi? Prin ce atrage mai mult?
– Pot să vă spun că turiştii ruşi care ajung aici pentru prima dată rămân surprinşi de multe aspecte pe care nu le cunoşteau. Majoritatea preferă sezonul estival şi optează pentru Litoralul Mării Negre. Înainte veneau mai mulţi turişti ruşi deoarece erau posibilităţi reduse de călătorie. În prezent, practic, toată lumea este deschisă şi în competiţie. În perioada socialistă, România, Bulgaria şi Ungaria erau cele mai atractive ţări pentru sezonul estival.
– Delta Dunării, ca zonă unică a Europei, pe de o parte, şi ruşii lipoveni care trăiesc aici, pe de alta, pot constitui o atracţie pentru turiştii ruşi?
– Da, fireşte. Turiştii ruşi rămân plăcut impresionaţi descoperind aici cultura ruşilor lipoveni. Practic, e ca o maşină a timpului. Ei vorbesc o rusă arhaică, au obiceiuri vechi…
– Am observat că mulţi turişti ruşi vin în ianuarie, când este Crăciunul pe rit vechi…
– Aşa este. Vin mai ales pentru schi, şi în special în staţiunea Sinaia. Există un târg special la Moscova dedicat sporturilor de iarnă, organizat în noiembrie, unde sunt prezentate şi câteva oferte din România.
– Ce ofertă de turism montan şi de iarnă are Rusia?
– Înainte, zona numărul unu era Caucazul. În prezent, din păcate, situaţia este acolo mai dificilă, fiind vecină cu zone de conflict. La noi se poate schia şi pe inelul Polului Nord, aşa cum este şi în Finlanda, de exemplu. Perioada optimă de schi este martie-aprilie, după încheierea nopţii polare. Alte posibilităţi sunt în Munţii Ural. O zonă atractivă este, nu în ultimul rând, la Soci, unde se construieşte ceva grandios, în pregătirea Olimpiadei de iarnă din 2014.
– Vă rugăm să ne prezentaţi şi un scurt istoric al relaţiilor turistice bilaterale România – Rusia…
– Acum turiştii care vin în România, de exemplu, sunt mai puţin numeroşi dar sunt mai de calitate, în sensul că nu sunt turişti de masă, de sejur, ci mai ales cei care iubesc turismul cultural, care doresc să descopere ceva nou. Unii sunt atraşi, de exemplu, de istoria României, alţii, de mitul Dracula, bine cunoscut şi la noi. Pe de altă parte, cred că puteţi atrage mai mulţi turişti prin parcurile naturale, prin castele… Peleş şi Bran sunt deja renumite, dar mai aveţi multe altele, precum Castelul Corvinilor din Hunedoara. S-ar putea face itinerarii dedicate doar castelelor, aşa cum procedează francezii. România este cea mai atractivă ţară din sud estul Europei din punct de vedere al naturii. Aveţi tot ce trebuie, şi munte, şi mare, şi fluvii – cel mai lung tronson dunărean, Delta Dunării ca loc turistic în Europa. Aveţi un potenţial turistic mare şi vă doresc succes în dezvoltarea potenţialului ţării dumneavoastră!

În trecut existau trenuri turistice

– Care sunt destinaţiile turistice preferate, atât din Rusia, cât şi din România?
– În Rusia, slavă Domnului, am folosit posibilităţi de deplasare când am fost student. Am călătorit mult cu turişti, am lucrat cu delegaţii şi ca ghid la Moscova, cu turişti francezi, de exemplu. Am călătorit cu trenul turistic. În perioada sovietică existau trenuri turistice cu 12 vagoane, cu 3 vagoane restaurant. Se călătorea 20 de zile pe un itinerariu. Se dormea în tren, erau asigurate 3 mese pe zi. Vă dau exemple de trasee: Moscova – Rostov pe Don – Pyatigorsk (Caucazul de Nord) – Derbent – Baku – Erevan – Tbilisi – Batumi–Suchumi – Gagra – Soci – Moscova sau Moscova – Baikal – Moscova. Vizitam toate oraşele de pe itinerar, din Siberia. Era foarte interesant. La Baikal am petrecut 3 nopţi chiar, cu excursie cu vaporul pe lacul Baikal. Siberia este foarte ecologică, foarte interesantă. Aveam şi excursii în natură. Îmi amintesc că am petrecut o zi în taiga, lângă Krasnoiarsk. În fiecare oraş unde ajungea trenul ne aşteptau 12 autobuze.
– Acum se mai fac astfel de programe turistice?
– Din păcate nu… Acest tip de turism era foarte ieftin, dar semăna oarecum cu produsul turistic tip croazieră. Noaptea călătoream, ziua vizitam. A fost foarte interesant. În perioada sovietică, erau staţii speciale pentru trenurile turistice. Majoritatea itinerariilor începeau la Moscova, dar astfel de trenuri porneau şi din alte oraşe, precum Yaroslavl, St. Petersburg…
– Acum, să vorbim despre România turistică…
– Am fost prin multe locuri. Îmi place România, e o ţară atractivă, foarte interesantă. Din păcate, conaţionalii mei au cunoştinţe limitate faţă de ce este aici. Tocmai de aceea, trebuie să vă promovaţi mai mult! Îmi place mult Dunărea, sunt amator de pescuit… Uneori merg în Deltă, am acolo cunoştinţe. Pe de altă parte, la Snagov avem câteva cabane care aparţin Ambasadei. De multe ori mergem la munte să culegem ciuperci – o activitate pe care o practicăm mult în ţara noastră, în regiunea Moscovei. Legat de pescuit, interesantă nu este prada, ci impresiile care rămân. Tocmai de aceea prefer Delta unor lacuri artificiale, unde peştele este aruncat permanent pentru a fi prins… E ceva artificial totuşi.

A consemnat Traian BĂDULESCU