Dunărea, „Cenuşăreasa” turistică a României

Mereu am considerat că una dintre principalele regiuni turistice ale României insuficient promovate o reprezintă arealul Dunării, cu excepţia Deltei, care deja este inclusă în circuite şi programe. Iubesc mult bătrânul fluviu. Îmi permit să-i spun Dunării “Cenuşăreasă” a turismului românesc deoarece este extrem de frumoasă, dar… încă nebăgată în seamă. Mai bine de jumătate de an (10 zile pe an constant, în fiecare august, începând cu 1993) mi-o petrec pe o insulă în mijlocul Dunării, la Capidava, în preajma Cernavodei. Acolo unde se organizează o Academie de vară, fostă tabără de creaţie Science Fiction, denumită Atlantykron.

Lângă insulă se află ruinele cetăţii antice Capidava. În rest: sate pescăreşti, sălbăticie, natură neatinsă, Şi două pensiuni, recent deschise. O zonă care ar fi ajuns departe din punct de vedere turistic dacă ar fi avut şansa să fie în Ungaria sau Austria. Şi tocmai de aceea mă întreb mereu: noi de ce nu profităm? E o întrebare retorică, pe care ne-o punem uneori agasant şi într-un mod introspectiv: de ce noi nu putem? Chiar dacă nu avem tot, avem mult. Natura ne-a dăruit destul, şi nu mi-e ruşine nici cu mediul… antropic. Anul trecut am organizat un infotrip cu jurnalişti, bloggeri şi agenţi de turism în regiunea Cernavoda-Topalu, iar unele agenţii au introdus deja tururi de o zi în comuna Topalu. Acolo se află un muzeu unic, “Dinu şi Sevasta Vintilă”, cu circa 300 de lucrări – tablouri şi sculpturi – ale unor mari artişti plastici români: Tonitza, Paciurea, Grigorescu etc. Tot aici se află o cramă – Crama Daria – care oferă posibilitate degustărilor şi are capacitate de cazare plus o terasă cu o privelişte superb asupra Dunării.

Orice şcolar ştie că Dunărea reprezintă cel mai mare fluviu al Uniunii Europene şi al doilea după Volga în tot spaţiul european. De asemenea, este singurul mare fluviu european care curge de la vest la est. Napoleon numea Dunărea „regele râurilor europene”, iar Nicolae Iorga, „cea mai bogată în daruri”. Cele 10 ţări prin care curge sunt Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina.

Bucureşti, oraş dunărean

Iată care sunt cele 18 oraşe româneşti din lunca Dunării: Moldova Nouă, Orșova, Drobeta – Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina. Dunărea este traversată de cinci șosele și de două căi ferate. Recent a fost dat în funcţiune şi noul pod peste Dunăre, între România şi Bulgaria, care uneşte Calafat de Vidin.

Şi încă o informaţie utilă: ştiaţi că şi Bucureştiul este oraş din arealul dunărean, putând fi considerată capitală la Dunăre? Asta deoarece orice localitate aflată la cel mult 70 de kilometri de fluviu beneficiază de acest statut.

Dintr-un total de 2860 de kilometri, 1050 trec prin România. Şi nu facem nimic cu aceşti… kilometri. Pentru că aşa îi şi tratăm: asemeni unor kilometri.

Este bine de ştiut că România este membru fondator al Asociaţiei de promovare a ţărilor dunărene – „Die Donau”. În 2002 a şi găzduit cea de-a XI-a editie a Bursei Dunărene de Turism, la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Acea reuniune, la care am participat, a fost marcată de un eveniment deosebit în istoria bătrânului fluviu european: reintroducerea în circuitele de croazieră a cursului inferior şi a Deltei. Puţini ştiu că Dunărea detine este cel mai popular fluviu european dar şi mondial dedicate croazierelor. Ocupă 36% din segmentul de piaţă internaţional al croazierelor fluviale, fiind urmată de Nil, cu 31%.

În 1991, pe bătrânul fluviu operau 14 vase de croazieră, iar în 1992 – deja 60. Cifra ajunsese la 109 în 2009 şi la 115 în 2010, an în care au fost transportaţi aici 230.000 de pasageri. În 2012, peste 120.000 de turişti străini ajungeau şi pe sectorul românesc al Dunării. Majoritatea (80%) erau germani, iar in jur de 10-15%, din SUA. De asemenea, vin mulţi austrieci şi elveţieni. Pentru acest an, Karpaten Turism, cel mai important touroperator care asigură serviciile la sol pentru croaziere dunărene pe teritoriul României, va aduce 1034 de croaziere, faţă de 950 anul trecut.

O autostradă naturală

Un prieten îmi spunea, la un moment dat: dacă avem mari probleme cu autostrăzile şi cu infrastructura rutieră, avem o autostradă care nu va avea niciodată gropi şi nu va trebui amenajată: Dunărea.

Cu excepţia Deltei, nu valorificăm deloc restul Dunării. Cu mici excepţii, precum Cazanele (unul dintre cele mai spectaculoase peisaje riverane din Europa şi din lume) şi Orşova, Portul Cultural Cetate al poetului Mircea Dinescu, şi oarecum oraşele Cernavoda, Brăila, Galaţi şi Tulcea – care încep să se dezvolte din punct de vedere turistic.

Am putea avea porturi turistice, plaje amenajate, ministaţiuni sau  minicroaziere organizate pentru români şi rezidenţi. Am putea dezvolta turismul rural şi turismul vitivinicol la Dunăre. De-a lungul Dunării se află multe crame, precum Ostrov, Rasova, Daria etc.

Delta Dunării aşteaptă noi investiţii, făcute cu… cap

Dunărea are o intrare spectaculoasă pe teritoriul României la Cazane, unică în Europa, şi o ieşire şi mai unică: Delta Dunării. Momentan, Delta Dunării are, oficial, doar 6.300 de locuri de cazare, iar neoficial, circa 10.000. Deci, capacitatea de cazare nu ar permite un număr de turişti la fel de mare comparativ cu Litoralul (unde, numai la hoteluri, sunt peste 125.000 de locuri de cazare, respectiv peste 200.000 în total).

Cred că cifra reală a turiştilor care au vizitat Delta Dunării este mult mai mare decât cea oferită de Institutului Naţional de Statistică (INS). În primul rând, ar trebui să se ţină cont de numărul de permise de intrare în Delta Dunării. În mod normal, fiecare turist care intră pe teritoriul Deltei trebuie să aibă un astfel de permis, iar dacă beneficiază de un pachet turistic, în multe cazuri personalul structurilor de cazare se ocupă de plata taxei şi obţinerea acestuia. Din păcate, nu există o evidenţă clară a numărului de turişti, deoarece sunt multe cazuri în care această taxă de acces în Deltă nu se achită.

Probabil că numărul real al vizitatorilor depăşeşte cu mult 100.000, dintre care aproape jumătate sunt străini. O parte dintre vizitatori nu se cazează în Deltă ci aleg excursii opţionale pornind de pe Litoralul românesc sau sunt pasageri ai vaselor de croazieră.

Pe lângă o promovare şi mai puternică, ar trebui stimulate noi investiţii. Oricum, Delta Dunării poate primi mult mai mulţi turişti, o dată cu creşterea capacităţii de cazare. Cantintatea nu ar reprezenta o ameninţare la adresa ecosistemului, dacă ar exista şi calitate. Este nevoie de turişti de calitate şi de cât mai multe investiţii care să respecte cadrul natural şi cultural al Deltei, aşa cum sunt „Green Village Resort” din Sf. Gheorghe sau „Cormoranul” din Uzlina.

Ar trebui încurajaţi mai ales investitorii locali, din Deltă sau din Tulcea. Fireşte, ar trebui încurajate toate investiţiile, dar să fie făcute responsabil (păstrat stilul Deltei, respectful pentru mediul înconjurător, personal angajat din zonă etc.). De asemenea, nu trebuie limitat numărul turiştilor, dar fireşte, ei trebuie controlaţi şi nelăsaţi să se aventureze fără ghid/însoţitor.

Litoralul românesc merge bine, însumând doar 70 de kilometri de rivieră. Dunărea, cu Deltă cu tot, are mult peste 1000 de kilometri.  Ce facem cu ei? Unde sunt investitorii, coerenţa şi promovarea?

 

Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.