Zilele trecute, mă uitam pe booking.com la gradele de rezervare ale hotelurilor din București pentru vară și am constatat că acestea se ridică la 90-91%. Aceasta înseamnă că vin din ce în ce mai mulți turiști pentru destinația București, în perioada iulie-august neputând vorbi de turism de business și de evenimente.
Pe de altă parte, de 1 Mai, mai multe agenții de turism aduc, în special în București și pe Valea Prahovei turiști din Israel, Austria, Germania, Polonia și alte țări.
Ei bine, București a evoluat mult din punct de vedere turistic în ultimii 5 ani și a devenit, deja, principala destinație turistică a României pe partea de incoming, ca număr de turiști.
Din păcate, de multe ori, bucureștenii nu sunt conștienți de potențialul mare pe care îl are Capitala României, iar, pe de altă parte, turiștii străini rămân încântați. Gradul de satisfacție, după vizitarea Bucureștiului, este mult peste gradul de așteptare. Aceasta indică faptul că București nu este încă promovat agresiv și coerent pe piețele țintă dar este într-o perioadă ascendentă, „pe val”. Potrivit hotelierilor și touroperatorilor, 2017 a fost cel mai bun an turistic din istoria Bucureștiului, mai ales pe partea de leisure. Din ce în ce mai multe site-uri și cotidiane sau reviste internaționale recomandă în mod pozitiv Capitala României. Însă nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, în turism, ca și în alte domenii, moda vine, moda trece…
Ca atare, București are nevoie de o promovare puternică și coerentă, de un brand turistic, dar și de o ridicare a gradului de încredere al locuitorilor în potențialul municipiului. 2018 este un an decisiv și sunt convins că toate aceste provocări pot fi rezolvate rapid și eficient.
Dezvoltarea turistică a unui oraș depinde foarte mult de operatorii aerieni și de hoteluri, iar la acest capitol începem să stăm din ce în ce mai bine.
De 3-4 ani, ponderea turiștilor de leisure, care vin pentru destinația București sau beneficiază de cel puțin o noapte de cazare în Capitală este în creștrere.
Iată care este tipologia turiştilor care sosesc în Bucureşti:
1. Turişti de afaceri şi de evenimente (MICE) – pondere de 55%
2. Turişti de city break – pondere de 25%
3. Turişti care iau parte la circuite ale României şi aleg 1-2 nopţi de cazare în Bucureşti – 15%
4. Alte categorii de turişti: concerte, vizite la prieteni etc.
Capacitatea de cazare a Bucureştiului aproape că s-a triplat în ultimii 15 ani. Dacă în anul 2000 erau 7422 de locuri de cazare, în prezent sunt aproape 20.000 de locuri de cazare. Au apărut atât hoteluri noi, dintre care o parte sunt operate în management sau sub franciză de către lanţuri internaţionale, precum şi multe apartamente în regim hotelier clasificate oficial şi hosteluri, dedicate în special tinerilor.
La ora actuală, de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă operează aproape 40 de companii aeriene, dintre care 8 sunt low cost. Principalele destinaţii ca număr de zboruri sunt Londra, Viena, Frankfurt, Roma, Istanbul, Amsterdam şi Paris iar în total sunt operate aprtoape 70 de destinaţii directe. De asemenea, în Bucureşti sunt prezente 16 branduri hoteliere internaţionale.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2014, Bucureştiul a primit 1.510.222 de turişti care au înregistrat 2497182 de înnoptări. Dintre aceştia, 645.718 au fost turişti români iar 864.504, turişti străini. Cifra turiştilor a crescut de la an la an, în 2013 fiind înregistraţi 1.328.190 de turişti, iar în 2012, 1.245.425 de turişti. Ca să vă faceţi o idee, în 2001 Bucureştiul primea doar 471.126 de turişti.
La ora actuală, Bucureştiul are circa 400 de structuri de cazare clasificate si 11.548 spatii de cazare, de la hoteluri de 5 stele până la hosteluri, vile şi reţele de apartamente în regim hotelier. Referitor la hoteluri, Bucureşti are 11 hoteluri de 5 stele, 78 de hoteluri de 4 stele, 64 de hoteluri de 3 stele, 20 hoteluri de 2 stele, 5 hoteluri de o stea. După cum se vede, majoritatea hotelurilor sunt dedicate oamenilor de afaceri şi orientate, deci, pe segmentul business.
Însă în ultimii ani s-au dezvoltat şi structurile de cazare dedicate tinerilor, Bucureşti având aproape 50 de hosteluri autorizate. De asemenea, există circa 500 de apartamente in regim hotelier clasificate la 3*, care totalizează peste 1100 de locuri de cazare.
Cu peste 2,4 milioane de locuitori, cu tot cu zona metropolitană, Bucureşti este, ca dimensiune, al zecelea oraş, ca populație, al Uniunii Europene.
Numărul turiştilor străini au fost, pentru București, de 1.104.515 în 2016, + 11,35% față de 2015. Din acest total, 1,068,251 au fost înoptat anul trecut în hoteluri. Numărul total de înoptări a fost de 1.869.820, adică 1.69 nopți pe turist străin.
România a primit, în 2016, 480.824 de turiști străini, astfel că Bucureștiul a găzduit aproape jumătate din ei. Pentru Capitala României este o creștere importantă față de ultimii ani: 2015 – 991.949, 2014 – 864.504, 2013 – 729.833, 2012 – 676.778.
În 2010, în București erau 598.067 de turiști străini, deci numărul lor s-a dublat în numai 8-9 ani. De asemenea, 822.404 de români au fost prezenți în București în anul 2016. Deci, numărul turiștilor străini este mai mare.
Este foarte interesantă evoluția numărului de turişti străini în București în 2016, pe luni:
Ianuarie – 59,980
Februarie – 67,962
Martie – 84.539
Aprilie – 90,021
Mai – 113.534
Iunie – 103.537
Iulie – 96,519
August – 96,933
Septembrie – 110,626
Octombrie – 109.789
Noiembrie – 94.531
Decembrie – 76,544
În 2017, Capitala a depășit pentru prima dată pragul de 2 milioane de turiști, din care peste jumătate au fost străini.
Chiar dacă lunile de vârf sunt încă mai și septembrie, perioade în care au loc multe evenimente, Bucureștiul începe să aibă și mulți turiști în timpul verii. Cei mai mulți dintre ei sunt turiști de agrement! Aceasta înseamnă că Bucureștiul a început să fie și o destinație de agrement
Multe hoteluri au început să aibă un grad de ocupare mai mare și în week-end sau în timpul verii, perioade sau intervaluri de extra-sezon pe partea de business și evenimente.
Bucureştiul a avut anul trecut o capacitate de cazare de 7.413.073 de paturi / zile (aceasta este suma maximă a turiştilor pe care Bucureştiul i-ar putea găzdui acum. Bucureștiul avea 20 207 de paturi în 2016, dintre care hotelurile 19.030 de paturi.
Principalele ţări din care provin turiştii străini în Bucureşti sunt Germania, Italia, Israel, Franţa, SUA, Austria, Marea Britanie, Spania şi Olanda. Printre pieţele emergente se numără Polonia, Grecia şi Israel.
Din 2014, touroperatorul israelian Meshek Wings a introdus, permanent, programe de city break pentru București, aducând anual zeci de mii de turiști.
În Top 100 MasterCard Global Destination Cities Index, Bucureștiul este clasat pe locul 81 în topul celor 100 de orașe turistice din lume pentru 2016. Top 10 este condus de Bangkok, Londra, Paris, Dubai, New York, Singapore, Kuala Lumpur, Istanbul, Tokyo și Seul. Bucureștiul a depășit orașele precum Tel Aviv, Sofia și Sankt Petersburg.
Dar care sunt orașele cu cea mai rapidă creștere turistică din Europa? Trei dintre cele cinci oraşe care au avut cea mai mare creştere, Budapesta, București și Sofia, se află în Europa de Est și înregistrează o rată medie anuală de creștere de aproape 7% și mai mare. Niciuna dintre ele nu se află în prezent în topul regional 10. Aceasta sugerează o dinamică interesantă în ceea ce privește noile orașe turistice ale Europei.
Principalele atracţii ale Bucureştiului sunt, la ora actuală:
1.Centrul vechi – baruri, restaurante, cluburi, clădiri frumoase vechi de 100-250 de ani.
2. Viața de noapte
3. Prețuri bune, costuri scăzute de trai raportat la standardele Europei de Vest
4. Evenimente
5. Viața culturală
6. Orașul este sigur
7. Multe parcuri, locuri verzi
Pe de altă parte, principalele probleme cu care se confruntă Capitala României sunt, din punct de vedere turistic:
– Lipsa de informații. Nu avem atât de multe centre de informare turistică, iar cele existente nu au multe materiale de promovare.
– Nu sunt suficiente hărți de orientare pe străzi și alte elemente de semnalizare
– Prezența slabă pe internet
– Lipsa unui site oficial de promovare a Bucureștiului
– Lipsa unui city-card
– Identificarea parcărilor pentru autocare
– Investiții într-un centru de conferințe modern, cu sală de minim 5000 de locuri pentru reuniuni în plen și alte săli adiacente, spații de cazare, parcare mare etc.
Din fericire, majoritatea acestor probleme se poate rezolva, în mare parte, și în acest an, dacă va exista voință. Pentru că potențialul există iar cererea este în creștere.
București are nevoie de cât mai multe evenimente și show-uri. În mare parte, calendarul de evenimente, atât organizate de către Primărie și companiile și direcțiile din subordine, cât și de către sectorul privat, este destul de bogat, dar ele nu sunt comunicate încă destul de agresiv și coerent.
La ora actuală, București poate rivaliza cu alte orașe turistice din regiune, precum Bratislava, Budapesta sau Zagreb. Un avantaj este că, în multe topuri internaționale, este recunoscut drept cel mai ieftin oraș mare din Uniunea Europeană, la capitolul servicii.
București are și multe recorduri și obiective recunoscute pe plan international, precum Palatul Parlamentului – cea mai mare clădire administrativă civilă din lume, Catedrala Mântuirii Neamului – când va fi inaugurată, va fi cea mai înaltă Catedrală Ortodoxă din lume, Palatul Curtea Veche – reședință a domnitorului Vlad Țepeș, recunoscut pe plan international și drept Dracula, una dintre cele mai frumoase librării din lume – Cărturești, Muzeul Satului etc. De asemenea, București are multe parcuri și spații verzi și este un oraș eclectic, cu clădiri din secolele XV-XVI, clădiri în stil neoromânesc, Art Nouveau, clădiri în stil comunist dar și mici zgârie nori moderni.
Centru Vechi reprezintă un punct de atracție pentru turiști și ar trebui restaurant integral și reamenajat cât de repede. Oricum, începând cu 2008 a intrat pe harta turistică a Bucureștiului, ceea ce nu se întâmpla înainte.
Inclusiv vestigiile comuniste sau atracțiile “dark”, precum locurile cu legende, bântuite, legende precum cea a lui Dracula, ar merita promovate, deoarece există un segment mare de turiști care ar putea fi astfel atrași. De exemplu, Budapesta are un parc unde sunt expuse monumente comuniste, în estul Germaniei există un hotel care oferă servicii în stil comunist, iar Londra, New York și alte metropole oferă tururi “dark” sau pe urmele unor legende și mistere.
Din păcate, încă nu avem un număr suficient de mare de restaurante cu specific autentic, tradițional românesc și cu programe folclorice, deși Bucureștiul are multe restaurante și baruri.
București va avea o mare oportunitate prin organizarea unor meciuri de fotbal în cadrul Euro 2020, precum are o oportunitate prin atragerea oricărui eveniment international.
Este nevoie de parteneriate public-privat și de o cât mai bună comunicare la nivel institutional, precum și între mediul public și cel privat. Nu trebuie să uităm că Bucureștiul este “pe val”, dar dezvoltarea lui ca destinație turistică trebuie sprijinită de o campanie de promovare puternică și coerentă și de noi investiții, precum hoteluri, parcuri de distracție, evenimente, infrastructură, centre de evenimente etc.
De asemenea, ar trebui dezvoltate turistic și împrejurimile Bucureștiului, precum Snagov, Comana și alte comune și localități, unde pot apărea microstațiuni și se poate dezvolta în continuare turismul rural și de agrement.
Nu trebuie uitat că București este traversat de două ape curgătoare: Dâmbovița, dar și Colentina, care formează salba de lacuri din nordul Bucureștiului. Ambele râuri merită să intre mult mai mult pe harta agrementului.