Proiectul GUIDE oferă oportunităţi de calificări în turism pentru şomerii din mediul rural

IMG_9903Recent, am participat la lansarea unui interesant proiect implementat cu ajutorul fondurilor europene, dedicat calificărilor în turism şi conexe turismului. Sunt sigur că acest proiect va fi implementat, deoarece are în spate garanţia proiectelor europene, unde totul trebuie să fie strict şi riguros. Euro-Link Consultants, în calitate de promotor, împreună cu Asociaţia Ahava, Asociaţia Noul Val şi Athens Network of Collaborating Experts (ANCE) Grecia au lansat proiectul strategic GUIDE – ”Oameni competenţi pentru un turism competitiv” POSDRU/184/5.2/154585.

“Obiectivul general al proiectului este integrarea pe piaţa muncii a personelor inactive din mediul rural, inclusiv a persoanelor care îşi câstigă existenţa din agricultura de subzistenţă și creşterea ratei ocupării forței de muncă, prin formarea profesională a resursei umane din mediul rural, în scopul atragerii acestora din agricultura de subzistenţă către activităţile din domeniul turismului. Proiectul va contribui, așadar, la îmbunătăţirea calităţii resurselor umane în zonele rurale adiacente fostelor localităti industrializate, inclusiv zonele limitrofe acestora, mai exact în localităţile rurale aferente judeţelor Braşov, Galaţi, Brăila şi Tulcea. în vederea facilitării accesului la ocupare în activităţi din sectorul turismului şi alte sectoare conexe”, a declarat Bianca Michi, managerul proiectului şi director general Euro-Link Consultants.

Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013, Axa prioritară 5 ”Promovarea măsurilor active de ocupare”, Domeniul Major de Intervenție 5.2 ”Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocupare a forței de muncă”.

“Profesia de ghid de turism nu este recunoscută, din nefericire, la adevărata ei valoare. În alte ţări, ghidul local este singurul care se poate ocupa de grupurile de turişti, dar noi nu ştim să ne protejăm propriii ghizi, prin legislaţie. Oricum, noi nu ne dăm seama de importanţa acestui domeniu intrat într-un con de umbră în ultimii 20 de ani, chiar dacă facem multe evenimente, foarte utile, de altfel. Şi alte state din fostul bloc comunist se confruntă cu multe probleme legate de turism, nu suntem singurii, iar eu cred că putem fi optimişti. Domeniul ghizilor montani este oarecum separat de cel al ghizilor turistici. De ghizi montani ducem lipsă oarecum, deoarece, în ultimii 20 de ani, turismul IMG_9937montan a fost uitat, ca să nu spunem abandonat. Un lucru este cert: dacă se va relansa cererea, se va relansa şi oferta. Eu cred că este bine să continuaţi să promovaţi agresiv aceste cursuri, pentru că sunt convins că în câţiva ani va fi cerere mare pe piaţă. În Austria, trabcking-ul este foarte căutat. La capitolul drumeţie, noi stăm mult mai bine decât Austria, în munţii Carpaţi, deci cred că va trebui să ne şi promovăm ca destinaţie de tracking. Turismul montan este din ce în ce mai căutat în multe ţări. Nu alpinismul, ci drumeţiile. Există şi cereri pentru România, dar nu reuşim să atragem grupuri mari încă. Termenul carpatianism, care ar veni să-l înlocuiască pe alpinism, poate că ar fi puţin utopic, dar Carpaţii oferă chiar mai multe posibilităţi dect Alpii. În altă ordine de idei, în legătură cu acest proiect, trebuie menţionat faptul că noi uităm de Dunăre, din punct de vedere turistic. Turismul în zonele Galaţi şi Brăila, ca şi turismul montan, va avea şansa să se dezvolte atunci când Dunărea va fi luată în considerare ca atracţie turistică”, am declarat eu cu ocazia conferinţei, în calitate de specialist în turism şi de invitat special al evenimentului.

Acest proiect aduce pentru prima oară în România o iniţiativă la care se lansează o linie de finanţare adresată persoanelor inactive, şomerilor şi persoanelor angrenate în agricultura de subzistenţă din fostele zone industrializate, persoane care se confruntă cu mari dificultăţi în reintegrarea pe piaţa muncii. O mare parte dintre aceste persoane au lucrat în domeniul industrial şi au fost disponibilizate fără a beneficia de alternative de ocupare sau reconversie profesională, proiectul GUIDE fiind o soluţie alternativă la această problemă.

“Noi ne-am confruntat cu situaţia în care a existat cerere din partea grupurilor de turişti străini sau români, dar a fost foarte greu de găsit o persoană care să poată răspundă la întrebări, un ghid montan competent. Noi avem un proiect în derulare, pentru persoanele angajate, la care vom desfăşura cursuri pentru 1600 de persoane, avem şi cursuri de ghid montan în regiunea nord-vest, însă, din păcate, nu am avut cereri de a deschide măcar o grupă. Oamenii nu au fost interesaţi, în schimb, pentru bucătar, ospătar, etc., au fost foarte multe cererei. Oamenii nu vin să se înscrie şi nu vor să facă acest curs, deoarece turismul montan a fost aproape uitat. În ultimii 20 de ani noi nu mai facem turism montan, nu mai avem ghizi, deşi avem cel mai mare potenţial din sud-estul Europei”, a declarat Cristian Piecu, preşedintele asociaţiei partenere Noul Val.

IMG_9776În privinţa judeţului Braşov, istoria acestuia a fost dominată înainte de anul 1989 de existenţa uzinei Tractorul Braşov, unde, în 1970 lucrau 26.000 de persoane dintre cei 190.000 de locuitori ai oraşului. În 1990, uzina producea 50.000 de tractoare anual, dar În doar șase ani, producția a scăzut de la 50.000 la 6.000 de tractoare. În vara lui 2007 cele 125 de hectare cu hale pline de tractoare și piese de schimb au fost scoase la vânzare, uzina fiind practic lichidată. Tot în anul 2007 a intrat în faliment şi uzina Rulmentul Braşov, în cadrul căreia mai lucrau la momentul respectiv 2000 de angajaţi, fată de 7000, după 1989. Închiderea celor două uzine, în anul 2007, a provocat dublarea numărului de şomeri din judeţul Braşov, prin disponibilizarea a 1.800 de persoane de la Tractorul şi 2.000 de persoane de la Rulmentul.

Conform sindicatului de la Tractorul Braşov, muncitorii disponibilizaţi vor fi foarte greu de reintegrat pe piaţa muncii, în primul rând pentru ca Braşovul este un judeţ saturat de şomeri proveniţi din disponibilizări, iar în al doilea rând, pentru că media de vârstă a celor concediaţi este de 45 – 50 de ani, vârste la care reorientarea profesională se face cu dificultate. În ceea ce priveşte judeţul GALAŢI, acesta a fost marcat de privatizarea eşuată a combinatului Sidex Galaţi, unde, în 1989 lucra unul din 6 gălăţeni, numărul total de angajaţi din combinat fiind la acea vreme de 50.000. În 2001, Sidex Galaţi avea 27.000 de angajaţi şi realiza 5% din PIB. Deşi combinatul a fost privatizat în anul 2001, din anul 2008 acesta şi-a început declinul din cauza crizei şi a preţului mare al energiei. Drept urmare, producţia de oţel a scăzut, iar Uzina Cocso-Chimica a fost închisă, 4.500 de oameni pierzându-şi locul de muncă. În prezent, la Sidex Galaţi mai lucrează doar 7.000 de oameni. În ceea ce priveşte judeţul Brăila, acesta a fost la rândul lui marcat de o serie de privatizări eşuate, cea mai răsunatoare fiind în cazul uzinei Laminorul Brăila. Laminorul Brăila a fost privatizat în anul 2006, dar în 2013 şi-a cerut intrarea în insolvenţă. Începând cu anul 2015, SC „Laminorul” SA Brăila va înceta să existe ca societate comercială cu personalitate juridică. Aceasta urmează să fie dizolvată şi radiată din Registrul Comerţului, în vederea fuziunii prin absorbţie cu combinatul „Ductil Steel” Buzău. La nivelul judeţului IMG_9908Tulcea, industria a fost dominată de uzinele Feral Tulcea şi Alum Tulcea. Combinatul metalurgic Feral din Tulcea şi-a încetat activitatea în luna octombrie 2012, iar în ianuarie 2014 au început concedierile colective, urmând ca peste 80% dintre angajaţi să fie disponibilizaţi. În ceea ce priveşte situaţia Alum Tulcea, viitorul acestei întreprinderi este strict legat de cel al Alro Slatina, din al cărei grup face parte.

Alro Slatina şi-a adâncit pierderea netă în 2014 la 115 milioane de lei, pe fondul problemelor de pe piaţa internaţională a aluminiului şi al taxelor de pe piaţa energiei, deşi a crescut producţia şi vânzările, iar această situaţie poate avea în perioada următoare repercursiuni şi la nivelul Alum Tulcea. Combinatul Alum SA din Tulcea funcţionează deja la cote de avarie, iar circa 500 dintre cei 700 de angajaţi ai unităţii riscă să îşi piardă locurile de muncă în următoarele şase luni. Proiectul de faţă vine, deci, să răspundă nevoilor persoanelor afectate de închiderea unor mari combinate, fie că este vorba despre persoane disponibilizate, fie că este vorba despre familiile acestora. Astfel, proiectul propune practic reorientarea acestor persoane spre un alt sector de activitate, respectiv cel al turismului, care are potenţial de dezvoltare la nivelul judeţelor vizate.

Proiectul GUIDE constă în dezvoltarea de programe specifice adresate șomerilor, persoanelor angrenate în agricultura de subzistență, persoanelor în căutarea unui loc de muncă din mediul rural, precum și noilor antreprenori din mediul rural care vor beneficia de servicii integrate de informare și consiliere, precum și formare profesională în domeniul antreprenoriatului și în meserii din sectorul turismului: ghid montan, ghid turistic, confectioner obiecte lemn, animator centre de vacanta, instructor educatie acvatica, conducator ambarcatiuni agrement, docher, asistent relatii publice si comunicare.

Cei mai buni absolvenți ai programelor de formare vor participa la activități de transfer de know-how și schimb de bune practici în domeniul turismului rural cu sprijinul partenerului transnațional ANCE Grecia.

Proiectul strategic GUIDE – ”Oameni competenti pentru un turism competitiv” se va desfășura pe o perioadă de 10 luni vizând un grup țintă de 250 de persoane.

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *