Lumea de travel şi marketing-ul

Offline versus online. Este o sintagmă valabilă atât pentru lumea de travel în sine, cât şi pentru metodele de promovare alese de aceasta. În ultimul an am observat că din ce în ce mai multe agenţii de turism au început să-şi modernizeze site-urile, implementând platforme de căutare şi de rezervare complexe, care le-au costat de la mii la zeci de mii de euro. De asemenea, agenţiile au implementat platforme de rezervări pentru smart phones  – din ce în ce mai utilizate şi în România atât pentru informare şi comunicare, cât şi pentru e-commerce. De asemenea, câteva firme foarte mari de cupoane şi reduceri sau din domeniul supermaket-urilor online au investit în platforme de turism, creându-şi propria agenţie sau semnând parteneriate cu un touroperator deja existent. S-a creat un nou grup de travel prin fuziunea sau achiziţia altor agenţii specializate, iar anul viitor va mai aduce cu siguranţă astfel de alianţe. Noul grup a şi anunţat că îşi va unitariza departamentele şi strategiile de marketing. Fiecare mare touroperator, atunci când organizează o conferinţă de presă, prezintă deja noua variantă de site şi posibilităţile de rezervare online. De asemenea, din ce în ce mai multe agenţii de turism îşi prezintă strategiile de marketing.

Pe de altă parte, hotelierii au început să investească mai mult în tehnologie şi să se promoveze. Au apărut agregatori şi platforme care le permit acestora să se integreze simultan în zeci sau sute de sisteme internaţionale şi naţionale de rezervări, în mare parte, dezvoltate de agenţii de turism online. De asemenea, observ o atenţie mai mare acordată de hoteluri promovării clasice – în reviste de specialitate, publicaţii tipărite, outdoor, audio-vizual, evenimente etc. Industria ospitalităţii, domeniul hotelier mai precis, este o ramură dinamică şi interesantă a industriei.

Revenind la marketing… Acesta este unul dintre cele mai vitale aspecte în coordonarea şi dezvoltarea unei afaceri. Procesul de marketing implică identificarea clienţilor, relaţia cu clienţii, precum şi partea de promovare, care este absolut vitală. Pentru promovare este nevoie de bugete dedicate, dar şi de creativitate. Cunoscutul om de afaceri Marius Ghenea, care vede lumea turismului din afară, ca un călător pasionat, susţinea, într-un interviu acordat în exclusivitate revistei pe care o editez, „Travel Advisor”, că mulţi fac greşeala lipsei de promovare tip „lumea ştie oricum de noi”, oferind exemplul companiei naţionale TAROM. “Mi se pare că prea mulţi agenţi de turism încearcă doar să revândă produse, în loc să construiască produse turistice proprii, care oferă mai multă valoare turiştilor şi care sunt, până la urmă, mai profitabile, dacă sunt bine construite şi structurate. Acelaşi lucru este valabil şi pentru produsele turistice premium sau de lux. Dacă ne uităm la cât de multe maşini de lux circulă în România (mult mai multe decât în ţările vecine, per capita) şi presupunem că toţi posesorii de astfel de maşini sunt clienţi potenţiali foarte buni de premium-travel, este clar că aceasta este în România o piaţă încă insuficient promovată şi deservită”, spunea, la începutul anului, Ghenea.

Cum se face promovarea în prezent? Cele mai importante modalităţi sunt advertising-ul şi relaţiile publice – care include şi evenimentele. Publicitatea în presa scrisă şi de specialitate asigură awareness-ul, imaginea. O firmă care apare în reviste şi publicaţii de prestigiu transmite o doză de seriozitate. Radio şi mai ales TV sunt ceva mai scumpe şi asigură reacţii mai rapide pe termen scurt, precum şi imagine pe termen lung, în cazul unor campanii şi intervenţii susţinute.

Internetul asigură relaţia cu clienţii şi interactivitatea. Atenţie! Nu este neapărat un canal de vânzare, ci tot de imagine. Social media reprezintă un canal de promovare din ce în ce mai important în ultimii câţiva ani şi, deşi aparent este facil, realitatea e alta. Degeaba ai acces la mii de oameni şi la sute sau mii de like-uri, dacă nu ştii ce să faci apoi şi dacă nu ai strategii bine puse la punct. Mă bucură că sunt deja agenţii de turism şi hoteluri care au social media manager sau lucrează cu firme de profil pentru promovarea pe internet.

Orice firmă de turism are nevoie atât de imagine bună, cât şi de produse de calitate în spatele acesteia. Imaginea ca imaginea, însă o promisiune neonorată poate fi dezastruoasă în business. Certitudinea mea este că, în România, lumea de travel are încă mare nevoie de creativitate, atât în domeniul producţiei, cât şi al promovării, deşi zice-se că suntem un popor inventiv.

Din păcate, la noi încă se foloseşte din plin sintagma “lasă că merge şi aşa” şi în domeniul turismului, pe partea de creativitate şi promovare. Pe piaţă există câteva firme de PR, consultanţă şi marketing specializate pe turism, precum şi reviste, site-uri şi chiar o televiziune de nişă, dedicate lumii de travel. În spatele lor se află specialişti. Dar câţi apelează la ei? În următorii ani, majoritatea firmelor o să înţeleagă că nu se mai poate lucra “după ureche” şi că este nevoie de specialişti pe partea de marketing (care include partea de promovare), de produse etc. Ca un exemplu: degeaba editează agenţiile de turism cele mai frumoase broşuri şi cataloage, în mii sau zeci de mii de exemplare, dacă nu ajung unde trebuie. De cele multe ori, o reclamă sau o campanie mass-media, bine poziţionată, poate aduce mult mai mult decât un catalog împărţit unui public eterogen. Proprietarii şi managerii din industria de travel trebuie să realizeze că foarte importanta este calitatea, nu cantitatea. Cui te adresezi şi cum. Cei care ştiu acest lucru – şi sunt care au început deja – vor supravieţui şi chiar se vor dezvolta. Cei care nu… vor continua să se plângă, să susţină că nu merge bine, fără însă a investi.

Traian Bădulescu, 2012

8 comentarii


  1. Corect, companiile din turism care vor awareness trebuie sa apeleze la specialisti, oameni care au demonstrat ca pot face lucruri. Sau, desigur, pot sa faca ei totul, in house, in continuare, crezand ca o fac bine,……., e doar o chestiune de alegere. 🙂

    Răspunde

    1. Asa este, Razvan. Pana la urma, piata va cerne ca prin sita… Oricum, legat de specialisti, au de unde alege, nu? Exista deja cateva firme specializate… 😉 Nu multe, dar sunt.

      Răspunde

  2. Trecând peste esența articolului, aș vrea doar să subliniez ca asocierea de cuvinte doar de dragul de a deveni prețioși nu crește calitatea articolului.

    „Lumea de travel” – s-ar putea să se poată și pe română.

    Intrebati la agențiile de turism daca știu ce e ăla „awarness” – daca știu mai mult de cinci ce înseamnă, ștergeți articolul, dacă nu încercați să ștergeți DEX-ul….de praf.

    Răspunde

    1. Draga domnule Ungureanu, respect opinia dumneavoastra. DAR… pentru ca exista un dar. Sa stiti ca lumea agentiilor de turism mai este denumita lumea de TRAVEL. In prezent se foloseste din ce in ce mai mult sintagma „travel agent” sau „travel consultant”. Haideti sa nu fim mai catolici decat papa privind limba romana, pe care, recunosc, o iubesc. Revista pe care o editez se numeste Travel Advisor. Traim intr-o lume globala in care limba engleza a devenit o limba internationala de comunicare. Pe de alta parte, daca ati rasfoi – fie si virtual – cartile de advertising si relatii publice, veti intalni des si in versiunile romane termenul AWARENESS. Regretatul George Pruteanu mi-a fost profesor in facultate, dar hai sa nu devenim talibani. Sunt termeni incetateniti din limba engleza, mai ales tehnici si de business (SIC!), precum si din limbile franceza (care ne-a adus un plus limbii romane in secolul XIX) si germana. Cum suna mai bine: „e-mail” sau „posta electronica”, ori, vorba unor francofoni inraiti, „courier electronique”?
      Si cuvintele nu sunt insiruite de dragul pretiozitatii, ci deja mi-au intrat in obisnuinta de ani de zile. Daca mai aveti suficiente pietre de aruncat, domnule Ungureanu, le astept…

      Răspunde

    2. Si inca ceva: cred ca subestimati agentii de turism. Majoritatea cunosc foarte bine limba engleza, respectiv acest termen. Nu cred ca ar fi bucurosi sa citeasca remarca dvs. Pe de alta parte, mari specialisti romani in advertising, PR si branding, precum Aneta Bogdan, cea care a creat imaginea Connex, folosesc termeni precum „awareness”. Sper ca DEX-ul sa constituie un simbol sacru, ci nu unul al frustrarilor…

      Răspunde


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.