Fondată în urmă cu peste 1000 de ani, Bulgaria este unul dintre cele mai vechi state ale Europei. Deşi ocupă doar 2% din teritoriul bătrânului continent, această ţară îşi surprinde de fiecare dată vizitatorii, prin cele 30.000 de monumente istorice, din care 7 sunt incluse în patrimonial mondial UNESCO, prin cele 36 de situri culturale, 160 de mănăstiri, 330 de muzee şi galerii. De asemenea, litoralul bulgar al Mării Negre, cu o lungime de 380 km, este renumit prin plajele sale fine şi late, nisipurile aurii, golfurile cu maluri abrupte şi peşterile submarine. Munţii ocupă 28% din teritoriul Bulgariei, în sud-vestul ţării aflându-se trei staţiuni de iarnă faimoase în întreaga lume. Alte forme de turism aflate într-o continuă dezvoltare sunt cel rural, ecologic şi balnear.

Apa caldă a Mării Negre, soarele strălucitor, plajele largi şi confortabile sau nisipurile fine sunt o zestre dată de la natură Bulgariei. Însă hotelurile renovate şi serviciile de calitate sunt factorii decisivi care au început să atragă, în ultimii 10-15 ani, către litoralul bulgar, din ce în ce mai mulţi turişti. Oraşele Varna şi Burgas beneficiază de două aeroporturi internaţionale, care conectează Riviera bulgară cu restul lumii. Aşa că, deşi infrastructura rutieră nu e neapărat strălucită, majoritatea turiştilor, cu excepţia celor bulgari şi români, sosesc pe calea aerului.

Dintre cele mai cunoscute oraşe şi staţiuni de pe malul Mării Negre amintim de Balcik, Albena, Nisipurile de Aur, Varna, Byala, Obzor, Sunny Beach, Nessebar, Burgas, Pomorie, Primorsko, Ahtopol şi lista poate continua… Temperatura medie a aerului este, în iunie, de 25⁰C. De-a lungul litoralului se află o serie de izvoare de apă minerală şi surse de nămol curativ, zece rezervaţii şi două parcuri naturale – Nisipurile de Aur şi Stranja.

Istoria turismului bulgăresc

Turismul de litoral în Bulgaria a început să se dezvolte din anii ‘60. Sub regimul comunist, o serie de staţiuni de lux (la acea vreme) – Albena, Nisipurile de Aur şi Sunny Beach – au reprezentat un punct de întâlnire pentru elita Blocului de Est. Coasta locală a Mării Negre a fost deseori numită „Red Riviera” şi nu avea faună sălbatică periculoasă, dar un sezon de vară lung și un climat foarte cald. La începutul anilor 1960, aceste statiuni au început să atragă turiști bogați din Occident, care de obicei alegeau Cannes sau Nisa. Numărul de turiști care vizitează litoralul Bulgariei, de la est și la vest, a crescut constant de-a lungul anilor 1970 și 1980. Turismul a devenit un sector strategic în economie, și deține această poziție într-o anumită măsură şi astăzi. Numărul de turiști a crescut rapid în ultimii ani, iar în anul 2010, Bulgaria a fost cea mai populară destinaţie turistică pentru cetăţenii britanici! Hai că pe asta nu o ştiaţi…

Unul din secretele bulgarilor este că au continuat şi dezvoltat colaborarea cu marii touroperatori internaţionali, după 1990. Bulgaria a fost mereu pe harta TUI, Thomas Cook – Neckermann, Dertour ori ITS. Aceşti touroperatori nu au investit direct, dar au acordat credite pentru renovarea unor hoteluri (aşa cum au făcut în Albena), au garantat un flux mare de turişti, contra unor preţuri foarte bune (e normal să fie aşa), au acordat bulgarilor consultanţă privind introducerea atractivelor servicii all inclusive.

Se poate şi la Marea Neagră: surfing, scufundări şi… arheologie subacvatică

Turisul sosit pe litoralul bulgăresc al Mării Negre nu se va bucura doar de cazare şi servicii de calitate, ci va avea de ales şi dintre o mulţime de activităţi de divertisment. Aici s-au dezvoltat nenumărate centre de practicare a sporturilor marine, printre care se numără surfing, ski marin, scufundări, pescuit subacvatic, paraşutism pe apă sau (pe asta o ştiaţi?)… arheologie subacvatică. Yachting-ul este la el acasă, beneficiind de porturi moderne în oraşele Balcik, Varna, Nessebar şi Bourgas, localităţi care oferă în acest sens şi servicii vamale.

Travel agenţii bulgari au conceput o serie de itinerarii atractive care combină turismul de litoral cu cel activ. Ultimul furnizează cele mai bune condiţii pentru turismul pedestru, ecvestru, ecologic, automobilistic, pentru ciclism sau foto-turism. Toate acestea sunt completate de atracţiile naturale, arheologice şi culturale situate în preajma litoralului.

“O zi la ţară” în Bulgaria

Folclorul autentic, obiceiurile conservate de-a lungul sutelor de ani, oraşele şi satele – o parte dintre ele adevărate monumente de arhitectură -, gastronomia tradiţională, faimoasa ospitalitate, toate acestea constituie o carte de vizită excelentă pentru turismul rural din Bulgaria.

Pentru a te familiariza cu agroturismul bulgar, cu modul de viaţă şi cultura locală, autorităţile de turism au pregătit scurte programe – aşa cum ar fi “O zi la ţară” -, dar şi pachete turistice mai ample. Vizitatorii străini se pot bucura de aerul curat şi de ineditul mediului rural din Bulgaria implicându-se în activităţile agricole, familiarizându-se cu prelucrarea lemnului şi a textilelor, cu arta gravurii şi a ceramicii, cu fierăria sau cu prepararea delicateselor gastronomice naţionale. Turiştii nu au voie să rateze degustarea unor vinuri de soi chiar din cramele de tradiţie unde se prepară. În programele de turism rural intră şi participarea la obiceiurile şi sărbătorile locale, în general legate de însămânţare, prima recoltă, nunţi, botezuri, reuniuni săteşti, demonstraţii folclorice sau călărie.

Dezvoltarea turismului ecologic în Bulgaria este strâns legată de conservarea mediului natural, de flora şi fauna care sunt extrem de bogate şi variate. Clima temperat-continentală cu patru anotimpuri, peisajul variat, prezenţa numeroaselor fenomene naturale sunt iar câteva atuuri în favoarea practicării ecoturismului. De exemplu, Parcul Naţional Pirin este inclus în patrimonial mondial UNESCO. Existenţa acestor resurse favorizează practicarea excursiilor pedestre şi a circuitelor de foto-safari, bird-watching etc.

1600 de izvoare de apă minerală, cunoscute de pe vremea tracilor

Una dintre atracţiile Bulgariei o constituie zonele montane, cele mai importante lanţuri muntoase fiind Rodopi, Pirin, Rila şi Stara Planina. Amintim doar câteva dintre staţiunile recunoscute în Europa şi în lumea întreagă: Borovec, Pamporovo, Bansko, Vitosha, Gabrovo sau Teteven. Deşi aceste staţiuni constituie paradisul sporturilor de iarnă, ele îşi aşteaptă turiştii şi în anotimpul cald, prin ofertele variate de excursii şi prin practicarea alpinismului, cu menţiunea că toate traseele importante sunt marcate. Majoritatea hotelurilor, cabanelor şi caselor de vacanţă sunt deschise tot timpul anului, oferindu-le tuturor ocazia de a admira vârfurile şi văile pitoreşti, râurile şi lacurile de munte, micile sate şi orăşele, precum şi diversitatea faunei şi florei.

Segmentul balneo-climateric este una dintre formele tradiţionale de turism ale Bulgariei. Calităţile curative ale apelor minerale şi ale resurselor naturale erau cunoscute chiar din… vremea tracilor (secolele V-IV î. Ch.). Pe teritoriul statului vecin există peste 550 de resurse de apă minerală şi termală, care totalizează circa 1600 de izvoare. Acestea se regăsesc atât în zonele montane, cât şi în preajma litoralului Mării Negre. Marea varietate de ierburi şi plante precum şi produsele din miere de albine sunt folosite pentru cure de fito-terapie şi aromo-terapie.

Românii – cei mai mulţi străini care vizitează Bulgaria

Iată care este topul sosirilor de vizitatori în Bulgaria, în 2011: locul 1 – România (1.499.415 turişti), locul 2 – Grecia (1.120.640 turişti) şi locul 3 – Turcia (860.654 turişti).  Acestora le urmează Germania, Rusia, Macedonia, Serbia, Marea Britanie, Polonia şi Ucraina.

Am dubii că vizitatorii din primele 3 ţări au fost doar turişti – aici vorbind mai mult de trafic transfrontalier, vizite la rude, afaceri etc., datorită vecinătăţii. De-abia de la locul 4 încep cei care vin mai ales pentru turism.

În cadrul unei recente conferinţe româno-bulgare, organizată la Bucureşti, oficialităţile din ţara vecină au lansat cifra de un milion de turişti români în Bulgaria, în acest an. Eu cred că este exagerat. Dar oricum, Bulgaria reprezintă destinaţia de top, alături de Grecia, în ceea ce priveşte outgoing-ul pe segmentul turismului de masă, dinspre România. Circa 300.000 de turişti români au fost clar la sud de Dunăre. Doar Albena – staţiunea preferată de familiştii români – primeşte, an de an, între 30.000 şi 50.000 de români. Pe lângă preţurile competitive, hotelurile all inclusive şi calitatea serviciilor, un alt avantaj al Bulgariei este, bineînţeles, apropierea.

Walter Krombach, fost preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Uniunilor Agenţiilor de Turism şi Touroperatorilor din UE (ECTAA) spunea, în 2004, că Bulgaria, alături de Turcia şi România, reprezintă noile destinaţii de vară ale Europei şi, de ce nu, ale lumii. Mulţi specialişti considerau că turismul din aceste ţări şi-a revenit spectaculos după o perioadă de declin determinată de condiţiile globale nefavorabile. Cert este că Bulgaria se bucură, la ora actuală, de o ascensiune continuă în ierarhia destinaţiilor turistice europene. Nu mai vorbim de Turcia. România… a cam stagnat, deşi a tot primit încurajări. Dar de ce am stagnat? Simplu: nu ne-am promovat, nu am colaborat şi comunicat, atât la nivel intern, cât şi extern. Nu avem incoming, nu lucrăm mult cu marii touroperatori internaţionali. Bulgaria şi Turcia trăiesc din incoming mai ales, nu din turism intern. Străinii sunt cei care aleg, acolo, hoteluri de top şi lasă bani mulţi. La noi este invers…

Turismul bulgăresc în statistici

Iată câteva date statistice despre turismul bulgăresc pentru primele şase luni ale acestui an. În iunie 2012, în Bulgaria erau înregistrate 2300 de hoteluri, moteluri, campinguri, cabane și în alte tipuri de facilități de cazare, cu peste 10 paturi. Acestea au totalizat 114.600 de camere şi 242.100 de paturi. La începutul sezonului de vară, rata de ocupare a fost de 86,2%, cu 709.500 de sosiri pe lună. Turiștii au petrecut un total de 3,12 milioane nopți de cazare, 680.200 dintre acestea fiind rezervate de către cetățenii bulgari iar… 2,440,000 de către străini. Cel mai mare număr de locuri de cazare și cel mai mare număr de sosiri au fost înregistrate în districtul Burgas, care deserveşte sudul litoralului bulgar. Burgas și stațiunile din apropiere au atras 208.610 turişti care au petrecut 1,37 milioane de nopţi de cazare, dintre care 1,2 milioane au fost rezervate de către străini. Varna se află pe locul 2 în clasament, cu 289 unități de cazare și 163.000 turiști. Capitala Bulgariei, Sofia, este a treia în clasament, cu un total de 68.551 de vizitatori. Gradul de ocupare a fost de 46,1%, cele mai mari rate fiind înregistrate la 4-5-stele (60%), urmate de hoteluri de 3 stele (48,3%) și 1-2-stele (25,7%). Ca obicei de consum, hotelurile de lux găzduiesc în cea mai mare parte străini, în timp ce bulgarii merg de obicei la categoriile medii sau low cost. La 4-5-stele, 56,7% din înnoptări au fost rezervate de către străini și 25,2% de bulgari. La 3 stele, 34,1% din înnoptări au fost rezervate de către străini și 32,1% de bulgari, în timp ce unitățile de 1-2 stele au fost rezervate în proporţie de 9,2% de străini și 42,7% de bulgari. Străinii au petrecut în medie de 5,8 nopţi în Bulgaria, în timp ce bulgarii o medie de 2,4 nopți, fiind mai degrabă, ca şi noi, românii, weekendişti. Dar avantajul bulgarilor este că primesc turişti străini, care nu au de ce să vină doar pentru un week-end.

Veniturile totale din nopțile petrecute în unități de cazare din Bulgaria au ajuns la 115,5 milioane leva, dintre care 92.6 milioane leva au fost cheltuite de către cetățenii străini și 22,9 de bulgari. Dacă împărţim aproximativ la 2, ne iese valoarea în euro. În perioada ianuarie-iunie 2012, veniturile totale au crescut cu 14,5% față de aceeași perioadă a anului 2011, străinii genereazând o creștere de 19,6% iar bulgarii, de 11,8%. Asta înseamnă că turismul din ţara vecină iese din criză.

Oraşe istorice gen Veliko Tarnovo sunt vizitate anual de peste un milion de turişti. Guvernul Bulgar a declarat că are ca scop primirea a… 30 de milioane de turişti până în 2020. Un scop foarte-foarte ambiţios! Noi ce facem? Putem învăţa de la vecini?

Text & foto: Traian BĂDULESCU