Turismul rural este cea mai spectaculoasă formă de turism din România ultimilor 15 ani. O spun cu mare curaj, pentru că am suficiente argumente. În acest tip de turism s-a construit cât nu s-a construit în România ultimilor… 30 de ani. La ora actuală, avem peste 6000 de pensiuni rurale autorizate, dintre care peste jumătate sunt membre ANTREC. Ca şi capacitate de cazare, poate doar în domeniul hotelurilor de business, în special în Capitală, s-a construit aşa de mult…

Trebuie precizat că în ţara noastră turismul rural se practica de mult timp, neoficial, la localnici. Până la urmă, ospitalitatea românului e recunoscută. Începând din 1967-1968, în mod organizat s-au realizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turişti aflaţi pe litoralul românesc al Mării Negre. Din 1972, Centrul de Cercetări pentru Promovarea Turismului Internaţional, printr-un ordin al Ministerului Turismului, a trecut la identificarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satul românesc cu scopul de a fi lansate şi promovate în turism. În urma acestor studii s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern şi internaţional circa 118 localităţi rurale. Din Braşov şi împrejurimi – devenit mai târziu leagănul turismului rural românesc – au fost desemnate Rucăr, Fundata, Şirnea. Din păcate, în 1974 s-a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţele particularilor, făcând inaccesibile satele pentru turiştii străini.
După 1989, apar primele gospodării înscrise în turismul rural, în zona Moeciu – Bran – Rucăr. Apoi s-au extins gospodăriile înscrise din zonele Bârsei, Dornelor, Maramureş, Apuseni, Clujul şi Mărginimea Sibiului. Prima organizaţie preocupată de turismul rural a fost Asociaţia Operaţiunea Satelor Româneşti – cunoscută ca “Operation Vilagge Roumains”. A fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti de campania de sistematizare iniţiată de fostul regim comunist în cadrul căruia urmau a fi demolate multe sate şi cătune. A contribuit la întârzierea acţiunilor de strămutare a gospodăriilor ţăraneşti. După 1990, asociaţia a acţionat pentru sprijinirea şi ajutorul umanitar, apoi a desfăşurat acţiuni de parteneriat în vederea dezvoltării satelor româneşti.

Şi… vine anul 1994, când se înfiinţează Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC). Ideea îi aparţine doamnei Mioara Stoian Vişan, profesoară de limba română, care se şi stabileşte în Moieciu, iar asociaţia este fondată de fiica ei, doamna Maria Stoian, cea care este considerată „mama turismului rural românesc”. Aceasta a fost preşedinte ANTREC până în 2006, când a devenit preşedinte de onoare.

În 1995 ANTREC devine membră a Asociaţiei de profil europene EUROGÎTES. În curând, preşedintele ANTREC Maria Stoian este ales vicepreşedinte Eurogîtes, ceea ce arată respectul acordat turismului rural românesc de către organizaţia europeană.

În cadrul proiectului PHARE pentru dezvoltarea turismului în România, ANTREC este desemnată pentru alegerea acţiunilor de marketing, proiectul prevăzând crearea unei reţele naţionale concepute ca un sistem integrat şi computerizat, cu posibilităţi de racordare la piaţa turistică europeană. Comisia Europeană a emis atunci o serie de proiecte precum: declanşarea acşiunii “viitorul lumii rurale” şi a reformei structurale a mediului rural; organizarea unor serii de proiecte cu finanţare proprie, sub titlul “Ecoturismul – cultură şi ruralitate” la care au participat 22 de state printre care şi România: programul PHARE privind Europa Centrală şi de Est ce vizează dezvoltarea rurală.

Rând pe rând, ANTREC a început să aibă reprezentanţe în aproape toate părţile româniei, având reprezentanţe în peste 30 de judeţe. Cele mai dezvoltate zone de turism rural sunt în judeţele Braşov, Suceava, Maramureş, Alba, Tulcea, Buzău, Vrancea, Cluj, Neamţ şi Gorj. De-a lungul timpului, ANTREC s-a concentrat pe diverse regiuni pentru a le promova, precum zona subcarpatică a Buzăului, nordul Olteniei, Apusenii.

Pe lângă recunoaşterea europeană, ANTREC a devenit model de succes şi pentru Republica Moldova, în septembrie 2000 fiind creată ANTREC Moldova, asociaţia soră din Republica Moldova. Prima pensiune rurală de aici a fost „Casa din luncă” din Trebujeni (regiunea Orheii Vechi).

La ora actuală, turismul rural românesc atrage atât turişti români, cât şi străini. Preferinţele românilor se îndreaptă către evadarea în natură cu prietenii sau cu familia şi pe preţurile extrem de accesibile practicate de proprietarii de pensiuni. Preferinţele străinilor se îndreaptă către autenticitate şi tradiţii, ei optând pentru Bucovina, Maramureş, Mărginimea Sibiului ori zona Apusenilor. Nu trebuie neglijat nici nordul Olteniei, care, cu siguranţă, se va dezvolta în timp şi va avea un impact similar Bucovinei.

Turismul rural reprezintă una din formele de turism cu care putem fi în competiţie cu orice ţară europeană dezvoltată turistic. Infrastructura rutieră este încă o problemă, dar mai mică decât acum 10 ani, căci între timp s-au mai mişcat lucrurile spre bine. Potrivit experţilor Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor şi ai Organizaţiei Mondiale a Turismului, turismul rural constituie un produs turistic cu care România poate şi trebuie să iasă pe piaţa internaţională.

Multe ţări europene promovează turismul rural din ce în ce mai mult pe internet. Încercarea de fidelizare a vizitatorilor site-urilor se realizează printr-o campanie susţinută de îmbunătăţire a acestora (interactivitate, informaţii utile pentru cei ce se pregătesc să plece în vacanţă, fotografii care să atragă atenţia), încurajarea turiştilor să posteze pe site-uri filmuleţele realizate în timpul vacanţelor, iniţierea blogurilor pe site-urile de turism rural, promovarea unor noi sloganuri (“Wake up to the country” – Anglia), promovarea website-urilor respective pe motoare de căutare. Şi în România, principalele canale de promovare a acestei forme de turism sunt internetul şi direct reţeaua ANTREC, urmate de agenţiile de turism, care au, din păcate, o pondere mai mică la vânzări.

De-a lungul timpului, experţii străini în turism rural au remarcat diversificarea produselor turistice de turism rural şi agroturism din România („Trăieşte natural” , „Sănătate şi răsfaţ” , „Observarea păsărilor în Delta Dunării”, „Drumul cramelor”, „Incursiune în Ţara brânzeturilor”,”Pe urmele lui Brâncuşi”,”Natură şi cultură” etc.).