Miercuri, 11 aprilie, am fost invitat la emisiunea „Realitatea de la 15.00”, alături de doamna Monica Tatoiu, directorul general al companiei Cosmetics Oriflame Romania. Dacă subiectul iniţial era legat de călătoriile românilor în perioada Sfintelor Sărbători de Paşte, plus clasicul „România versus Bulgaria”, puternicul cutremur din Oceanul Indian – urmat de o replică aproape la fel de puternică -, a generat un nou subiect. Astăzi a planat ameninţarea unui tsunami în arealul Oceanului Indian dar, din fericire, nu s-a întâmplat nimic. Astfel de avertismente au mai fost date în ultimii ani. Două tsunami catastrofale s-au produs în 2004 (au fost afectate mai ales Thailanda şi Indonezia) şi în 2011 (Japonia). Tsunamiul din 2004 a creat un precedent iar din acel moment, Thailanda dar şi celalalte state din regiune au adoptat sisteme de alarmă bine puse la punct. În situaţia fiecărui cutremur puternic, în funcţie de tipul de alertă, populaţia din preajma zonelor de litoral este evacuată preventiv. Din fericire, majoritatea sunt alarme false dar… prevenirea este mai bună. Să nu uităm că tsunamiul din decembrie 2004 a făcut multe victime printre turiştii care nu erau educaţi şi informaţi în privinţa unor astfel de pericole. Dacă acei turişti ar fi fost evacuaţi din timp, poate că nu ar fi existat nicio victimă, şi nu sute sau mii. O serie de turişti, atunci când au văzut că se retrag apele, au înaintat în mare, fascinaţi, pentru a face fotografii. Din păcate, nu ştiau ce o să-i aştepte… Este cunoscut cazul unui băieţel german, care a devenit erou, salvând zeci de conaţionali de la moarte. Atunci când a văzut că se retrag brusc apele, şi-a avertizat părinţii că e posibil să vină un tsunami, amintindu-şi că a învăţat la şcoală despre semnele unei astfel de catastrofe. Nemţii, disciplinaţi, s-au luat după el şi bine au făcut, anunţând şi alţi prieteni. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă băiatul ar fi fost român, cu părinţi români…
În fine, cam atât despre alarma de tsunami. Recomand turiştilor să meargă cu încredere în aceste destinaţii exotice. Catastrofe naturale se pot întâmpla oricând, oriunde.

Să revenim la Paşte. După cum am spus şi în emisiune, nu sunt de acord cu sintagma „România versus Bulgaria”, deoarece nu mai avem produse turistice comparabile. Cel puţin, nu de Paşte. Bulgarii au un litoral dezvoltat, cu all inclusive şi animaţie şi cu (deja) multe hoteluri deschise, deoarece ei primesc turişti străini încă de la finele lui martie. Noi avem turism rural mai dezvoltat, iar majoritatea românilor (peste 35.000, estimez eu) aleg acum această formă de turism. Cam tot atâţia români au optat pentru staţiunile de munte, şi doar câteva mii (puţine) pentru litoral – dar în acest caz vorbim de circa zece hoteluri deschise. Este clar că riviera Mării Negre prinde la noi viaţă începând cu 1 Mai. Hotelierii nu vor să rişte şi să deschidă mai devreme, doar pentru o sărbătoare care oferă câteva zile libere. După cum am spus de multe ori în intervenţiile mele televizate şi nu numai, Litoralul românesc va avea o sezonalitate mai mare atunci când vom primi turişti străini mulţi, şi nu doar câteva mii, cum avem în ultimii 10-15 ani.
În Bulgaria vor fi, de Paşte, undeva spre 10.000 de turişti români. Alte destinaţii externe solicitate: Grecia (care este atractivă în continuare, în pofida crizei economice grave prin care trece), city break-urile (metropole europene precum Viena, Budapesta, Paris, Istanbul, Roma, Barcelona, Londra, Amsterdam), Turcia (cu Antalya) şi Israelul.
Nu uit de promisiunea pe care am făcut-o în timpul emisiunii: crearea unui business care să se ocupe de statistici şi studii de piaţă. Cineva trebuie să o facă.