Castelul Micul Trianon se afla in comuna Floresti din judetul Prahova, la 22 km distanta de Ploiesti pe drumul ce duce spre Campina. Coordonatele GPS pentru castelul Micul Trianon sunt urmatoarele: 45 1′ 46″N, 25 45′ 35″E. Acest castel a fost construit la comanda lui George Grigore Cantacuzino (1833 – 1913), un boier de vita veche, zis si „Nababul”, datorita impresionantei averi pe care o detinea si se dorea a fi o replica a vestitului Trianon de la Versailles de langa Paris. Constructia castelului a inceput in 1911, in acelasi an in care a debutat si constructia castelului Cantacuzino din Busteni.
Palatul a fost construit de Nabab pentru nepoata sa, Alice, fata unuia dintre fii lui, Mihail G. Cantacuzino. Palatul a fost realizat de mesteri francezi dupa planurile arhitectului Ioan D. Berindey. Anterior, acelasi arhitect mai proiectase, tot pentru George Grigore Cantacuzino, palatul aflat pe Calea Victoriei din Bucuresti, actualul muzeu „George Enescu”.
George Grigore Cantacuzino nu a mai trait sa vada palatul terminat. Palatul n-a fost locuit niciodată, constructia oprindu-se la stadiul finisajelor interioare. Domeniul lui Cantacuzino era imens si se intindea de ambele maluri ale raului Prahova. Si acum se pastreaza cea mai mare a gardului de piatra care delimita imensul domeniu.
In cei aproape 100 de ani de la constructia lui, palatul a fost devalizat de mai multe ori ori. In timpul celor doua ocupatii, germana si sovietica, i-au fost luate tabla din cupru de pe acoperis, sobele de teracota si piese de mobilier. După 1990, localnicii din Floresti au furat caramizi si bucati de fier din peretii palatului cat si din gardul ce imprejmuia proprietatea.
Arhitectura palatului “Micului Trianon” a fost copiată după palatul de la Versailles. Pe dinafara, s-a folosit calcarul alb de Albesti, o materie la fel de pretioasa ca si marmura. În jurul palatului, Cantacuzino a plantat la vremea respectiva arbuşti de esenţă rară. Bazinul din fata palatului, astazi gol, era alimentat cu apa prin conducte. In cele din urma, Palatul a fost retrocedat familiei Cantacuzino care l-a revandut.