Cum a reuşit România să aibă oraşe din ce în ce mai turistice

FB_20160315_09_57_34_Saved_PictureRomânia devine de la an la an o destinaţie turistică. Timid, aşa cum suntem noi, românii, dar sigur. Încet, dar merge înainte. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, anul trecut, din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 77,4%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,6%, ponderi similare cu cele din anul 2014. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,5% din total turişti străini), iar din aceştia 85,6% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazati în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (266.900), Israel (219.300), Italia (211.200), Franţa (134.500), SUA (130.200). Cea mai mare creştere a fost înregistrată dinspre Israel, ţară dinspre care, în timpul verii, sunt operate şi 10 curse charter săptămânal către Constanţa, Bucureşti şi Oradea. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2015 a fost de 28,8% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 2,6% faţă de 2014. Deci, peste 70% dintre locurile de cazare din România nu sunt ocupate pe parcursul unui an. Cifra nu ar putea fi acoperită mult de către români, deoarece există o limită a circulaţiei populaţiei autohtone. Avem o populaţie de maxim 20 de milioane de locuitori, dintre care jumătate trăiesc în mediul rural. Restul poate fi acoperit, în mare parte, teoretic, de către turiştii străini! Anul trecut, România a primit circa 2,2 milioane de turişti străini, dar media de înnoptări a fost de 2! De ce doar atât? Pentru că majoritatea vin în oraşe, pentru evenimente, business şi eventual city break-uri.

Pentru incoming, avem nevoie de aeroporturi modernizate (şi avem din ce în ce mai multe, ultimele fiind Oradea şi Suceava), avem nevoie de operarea de curse charter dinspre destinaţiile ţintă spre România. Un exemplu este constituit de dezvoltarea curselor charter dinspre Israel, către Bucureşti, Constanţa şi Oradea, operate de Meidan Butnaru, director comercial Meshek Wings, un om pe care îl cunosc de vreo 12 ani.FB_20160315_09_59_12_Saved_Picture

Ei bine, mulţi spun că stăm prost cu infrastructura rutieră. Ok, nu avem autostrăzi, care să unească un capăt al ţării cu celălalt. Şoselele sunt din ce în ce mai bune, dar nu sunt totuşi autostrăzi. Dar, exact ceea ce spuneam mai sus, avem aeroporturi! Mulţi străini sosesc pe calea aerului, iar majoritatea obiectivelor turistice se află în preajma marilor oraşe cu aeroporturi internaţionale. Companiile aeriene care operează în România pot să se numere printre cei mai buni şi eficienţi ambasadori ai turismului românesc, iar compania naţională TAROM trebuie sau cel puţin ar trebui să fie un ambasador al turismului eficient.

Chiar observ în ultima vreme o competiţie a oraşelor din România, pe partea turistică şi nu numai. Este un aspect de-a dreptul îmbucurător! Iată care sunt oraşele româneşti cu aeroporturi internaţionale: Bucureşti, Cluj, Timişoara, Sibiu, Oradea, Arad, Baia Mare, Satu Mare, Suceava, Bacău, Iaşi, Craiova, Târgu Mureş, Constanţa, Tulcea. O parte din aceste aeroporturi sunt recent modernizate. Deci, stăm chiar prea bine la acest capitol! Totul e să aterizeze din ce în ce mai multe companii aeriene pe aceste aeroporturi şi să asigure conexiuni cu oraşe din Europa şi din România.

Pe de altă parte, mai multe oraşe se află în competiţia finală pentru statutul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Sigur va fi desemnat un oraş din România, iar întrecerea este între Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Baia Mare. Cele patru oraşe au fost selectate din cele 14 care au candidat şi au fost acceptate pentru această competiţie: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş. Avem cu ce! Nici nu FB_20160315_09_59_03_Saved_Picturem-aş fi aşteptat în 2007, când Sibiul a fost primul oraş românesc selectat drept Capitală Culturală a Europei, ca peste 9 ani să îşi dorească acest titlu 14 oraşe româneşti, care teoretic se simt pregătite pentru un asemenea statut…

Nu în ultimul rând, metropolele româneşti sunt din ce în ce mai curate şi mai sigure, iar centrele istorice ale mai multor oraşe au fost restaurate exemplar. Iată câteva exemple: Oradea (din punctul meu de vedere, cel mai mare centru istoric complet restaurant), Iaşi (zona Palatului Culturii este superbă), Timişoara, Brăila, Braşov, Cluj, Craiova, Alba Iulia şi, fireşte, Sibiu şi Bucureşti.

Cred că una dintre cheile turismului românesc se află la… oraş. Nu vă panicaţi, de la oraş se poate ajunge uşor şi în staţiuni, şi la ţară (că doar stăm excelent la capitolul turism rural). Turiştii care aterizează la Constanţa ajung pe Litoral sau în Delta Dunării, turiştii care aterizează la Bucureşti ajung pe Valea Prahovei sau în judeţul Braşov, cei care aterizează la Sibiu ajung în Mărginimea Sibiului sau tot Braşov, cei din Târgu Mureş ajung la Sighişoara, cei de la Craiova ajung în Oltenia de sub munte, de la Oradea se ajunge în Băile Felix sau în zona Apusenilor, de la Baia Mare în Maramureş, de la Suceava în Bucovina şi Neamţ… Am dreptate?

Copy of IMG_4763-Pano-Edit

Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.