Nicolae Platon: “Numărul de turişti din Moldova va înregistra o creştere mare către România”

IMG_4770Interviu cu Nicolae Platon, preşedintele Agenţiei Naţionale a Turismului din Republica Moldova, publicat în revista Travel Advisor, mai 2014

Acum aproape un an, participam la Târgul de Turism de la Chişinău, „Turism. Leisure. Hotels”, organizat la Moldexpo. Atunci, Nicolae Platon, preşedintele Agenţiei Naţionale a Turismului din Republica Moldova, îmi acorda un interviu pentru revista „Travel Advisor”, pe care îl reproduc acum şi pe blogul meu. Multe probleme sunt de actualitate, altele s-au mai rezolvat. Important e că între România şi Republica Moldova continuă colaborarea turistică. În prezent, există patru tipuri de programe comune România – Republica Moldova, pentru un incoming comun de pe terţe pieţe. Ofertele mixte vor fi denumite generic, şi anume: „drumul vinului”, „bijuteriile medievale”, „drumul mănăstirilor” şi „turismul cultural”. Astfel, la prima ofertă turistică vizitatorii străini vor putea face cunoştinţă cu podgoriile şi vinăriile cu tradiţie de pe ambele maluri ale Prutului. Oferta „bijuteriilor medievale” va include în circuitul turistic Cetatea de Scaun din Suceava şi Cetatea Sorocii. „Iniţial ne-am propus să includem şi Cetatea Hotin, dar deoarece sunt operaţiuni militare în Ucraina am renunţat la această idee”, a spus Nicolae Platon.

La aproape un an după ce am luat acest interviu, pe 12 martie, prima zi a Târgului de Turism al României de la ROMEXPO, am fost invitat la un eveniment interesant, la Restaurantul basarabean „Vatra Neamului” din Baloteşti, prilejuit de lansarea brandului turistic al Republicii Moldova. Şi m-am bucurat că se concretizează paşi în plus către colaborarea dintre cele două ţări surori.

Vă redau interviul şi voi reveni cu amănunte despre colaborarea turistică dintre România şi Republica Moldova.

– România a depăşit Rusia la numărul de turişti care vizitează Republica MoldovaIMG_4748

– Cred că veţi anticipa prima întrebare. Ce reprezintă pentru Republica Moldova eliminarea vizelor pentru spaţiul Schengen, începând cu 28 aprilie, atât în relaţia cu România, cât şi pentru circulaţia turistică prin Europa?

În primul rând, va fi mărit numărul de turişti către România, dar şi invers. O primă problemă pentru turiştii moldoveni a constat în introducerea paşapoartelor, ulterior, în 2007, fiind introduse şi vizele. Aceasta a făcut ca numărul de turişti moldoveni să scadă foarte drastic. Cândva, România era destinaţia turistică numărul unu pentru noi. Apoi, a căzut pe locul doi după Turcia, iar când s-a introdus regimul de vize, a trecut pe locul 4. Referitor la turismul organizat, dacă în Turcia şi Bulgaria merg anual circa 100.000 de turişti moldoveni, în România sunt circa 13.000 – 14.000. Să examinăm destinaţia România în ultimii ani. În 2009, a primit 9301 de turişti moldoveni, iar în 2013, 14.175. O bună parte s-au axat pe turismul de iarnă. În contextul respectiv, turismul de litoral a suferit o scădere drastică. Principala problemă a fost, repet, cea a vizelor. Pe lângă vize, cetăţenii Republicii Moldova erau obligaţi să depună la bancă o garanţie de 500 de euro per turist, aveau nevoie de invitaţie, trebuia să fie achitat în avans hotelul… Aceasta scumpea pachetul turistic, la fiecare transfer, cu 30-40 de euro, din cauza confirmării aşteptate din partea hotelului. Toate aceste probleme împiedicau dezvoltarea bilaterală din domeniul turismului.

– Sunteţi preşedintele Agenţiei Naţionale de Turism a Republicii Moldova şi aveţi o mare experienţă în industria turistică. Aţi fost, timp de mulţi ani, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) din Republica Moldova, organizaţie pe care aţi şi fondat-o. Cum vedeţi cooperarea între agenţiile de turism din Republica Moldova şi România, la ora actuală?

Deschiderea expozitiei de turism 2014 la MoldExpo– Este foarte important că la etapa actuală, mai mulţi touroperatori din România au acces la piaţa turistică din Republica Moldova. Aceasta oferă posibilitatea de a fi diversificate ofertele turistice din Moldova către Occident. Dar totodată va fi posibil ca Republica Moldova să se regăsească în cataloagele de oferte din România. Mai precis, grupurile de turişti care vor vizita România vor avea posibilitatea de a vizita şi Republica Moldova ca punct terminus. Am discutat despre câteva programe de schimb de turişti. Este vorba de traseele culturale, Drumul vinului, Calea mănăstirilor şi cetăţile medievale, pentru terţe pieţe. Turiştii care vor vizita Republica Moldova vor putea urma, de asemenea, un traseu către România, tot cu acelaşi scop: schimbul de turişti şi diversificarea destinaţiei. Dacă un turist vizitează o ţară şi îi oferi ca bonus altă ţară, programul devine şi mai atractiv.

– Dacă acum 6-7 ani agenţiile de turism din România erau sceptice în privinţa colaborării cu Republica Moldova, în prezent, acestea sunt extrem de interesate, atât pentru a atrage turişti moldoveni în România, cât şi pentru a le oferi pachete turistice pe terţe pieţe. Cum vedeţi crearea unei strategii reciproce, şi de promovare a Republicii Moldova în România?

– La momentul de faţă, promovarea Republicii Moldova în România se face pe baza unui acord bilateral semnat în domeniu turismului. În discuţiile pe care le-am purtat cu omologul meu din România, domnul Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, am stabilit organizarea mai multor evenimente comune. Vor fi invitaţi touroperatori din România în Republica Moldova pe anumite trasee şi în anumite infotripuri şi vom face şi invers, în România. În plus, pe baza fondurilor europene, unde România este eligibilă, vom crea oferte turistice. În urma discuţiilor cu un touroperator din România, am stabilit organizarea, în Republica Moldova, a unor pachete turistice tip “senior tour”, cu Sedinta de lucru la AT cu patronatul si ANAT-ulpreţuri reduse, care vor impulsiona turismul social. De asemenea, România va atrage turiştii din Republica Moldova pe partea de turism de refacere, la preţuri promoţionale. Staţiunea Slănic Moldova, care era ocupată de cetăţenii Republicii Moldova în proporţie de 75-80% se va întoarce ca destinaţie, mai ales că acolo sunt multe posibilităţi de tratament balneoclimateric.

– Care este topul destinaţiilor din România preferate de turiştii moldoveni?

– Pentru turismul de iarnă este Valea Prahovei, urmată de Sovata. Pentru sezonul de vară o să fie sigur zona Constanţa. Cred că numărul de turişti din Moldova va înregistra o creştere mare către România. Ucraina a scăzut mult ca destinaţie, iar moldovenii o vor evita până când nu se va rezolva situaţia politică de acolo. Fluxul de turişti care alegea Ucraina va fi redirecţionat către România, cu preţuri similare pentru pachetele de servicii.

– Credeţi că problemele din Ucraina ar putea afecta turistic Republica Moldova şi România?

– Din punct de vedere turistic nu ştiu, dar cu siguranţă vor fi probleme din punct de vedere politic. Criza din regiune poate diminua fluxul de turişti către Republica Moldova, deoarece Federaţia Rusă este, la momentul de faţă, un furnizor deosebit de important pentru piaţa turistică din ţara noastră. Până anul trecut, cei mai mulţi turişti primiţi de Republica Moldova au provenit din Rusia, dar în 2013 primul loc a fost preluat de către România. Criza politică din Ucraina, care se află între Republica Moldova şi Rusia, ar putea constitui un catalizator de destabilizare a fluxului de turişti.

“Cea mai interesantă atracţie pentru români rămâne drumul vinului”

– Ce preferă turiştii români care aleg Republica Moldova?

– Cea mai interesantă atracţie rămâne drumul vinului, turul vitivinicol care include cele şase crame importante. Atrage, de asemenea, zona Orheii Vechi şi mănăstirile. De asemenea, turismul rural devine din ce în ce mai solicitat, alături de turismul gastronomic. Turiştii se arată mai mereu încântaţi de bucătăria noastră variată, bazată pe preparate naturale, autentice.

“Catalizatorul de dezvoltare a turismului rural în Republica Moldova a fost România”

– Cum s-a dezvoltat turismul rural în Republica Moldova?

– Catalizatorul de dezvoltare a turismului rural în Republica Moldova a fost România. În 2002, atunci când a fost deschisă prima pensiune, România şi mai precis Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) România a fost implicată în proiectul respectiv, alături de doamna Svetlana Lazăr, preşedintele ANTREC Moldova. Doamna Maria Stoian este “naşa de botez” a turismului rural din Republica Moldova. În prezent avem circa 20 de pensiuni clasificate, dar în curând vom adopta o nouă lege a turismului care va adopta facilităţi mai mari pentru acest sector, după modelul Poloniei, urmând să fie scutite de impozite pentru o perioadă de până la 5 ani.

Moldova– În România, românii fug din ce în ce mai mult de urbanizare, sunt din ce în ce mai atraşi de către turismul rural. Dacă românii aleg din ce în ce mai mult Bucovina, Neamţ sau Vrancea, ca să mă refer strict la Moldova românească, de ce nu ar putea merge şi în Republica Moldova ? Aici autenticul, tradiţiile, s-au păstrat foarte bine.

– Depinde mult şi de touroperatorii din România, care trebuie să organizeze transportul. Pe cont propriu este destul de complicat. Necunoscând zona, turiştii nu se vor avânta. Dar prin promovarea de trasee şi de oferte determinate, văd o dezvoltare mult mai rapidă a schimbului de turişti.

– Lucraţi acum la o nouă strategie de promovare turistică a Republicii Moldova. Ce implică aceasta?

– La momentul actual am realizat mai multe materiale de promovare. Aproape am definitivat noul spot publicitar al Republicii Moldova, care are o durată de 20-30 de secunde şi va fi difuzat la posturi TV tip CNN, Euronews sau Travel Channel. S-a realizat harta rutieră şi turistică a Republicii Moldova. Dorim ca în următorii ani să dezvoltăm mult turismul automobilistic, foarte popular în Europa. În acest an, până la Ziua Mondială a Turismului, care va fi pe 27 septembrie, dorim să deschidem prima parcare de rulote din Moldova. 2014 marchează şi un jublieu: turismul moldav împlineşte 55 de ani! De aceea, dorim să organizăm mai multe acţiuni turistice. Împreună cu colegii din România, în luna septembrie vom organiza un traseu cu automobile retro. Din partea României, organizator este domnul Gheorghe Fodoreanu, fost preşedinte ANAT România, iar din partea Moldovei, adjunctul meu. Sper ca acest raliu va promova mai bine obiectivele turistice din Republica Moldova…

OLYMPUS DIGITAL CAMERA– Domnul Gheorghe Fodoreanu este chiar “naşul” colaborarii turistice dintre Republica Moldova şi România…

– Aşa este. În 2006, ANAT România şi ANAT Moldova au semnat un protocol de colaborare, când eu eram preşedinte ANAT Moldova iar domnul Fodoreanu, preşedinte ANAT România. Dumnealui este foarte interesat de schimburi bilaterale de turişti şi de programe bilaterale. Gheorghe Fodoreanu doreşte crearea de programe mixte, care să implice schimbul de fluxuri de turişti între ambele ţări.

– Ce impresie v-a lăsat actuala ediţie a târgului de turism de la Chişinău – Tourism. Leisure. Hotels ?

– O să fiu un pic critic. Cred că Centrul Expoziţional Moldexpo trebuie să se implice mai mult în organizarea unor astfel de evenimente. Numărul de ţări prezente lasă de dorit. Ca autoritate naţională de turism vom încerca să îi sprijinim, mai ales că pe viitor Republica Moldova va participa, în regim bilateral, la diferite târguri internaţionale de turism. Noi am sugerat ca în timpul târgului să fie organizate mai multe evenimente. La standul Agenţiei Naţionale de Turism am promovat mai multe oferte promoţionale, printre care vizite la renumite Cramele Cricova. Republica Moldova este disponibilă de a organiza şi un Forum internaţional de turism. Vom avea un program comun de acţiuni cu Moldexpo, pentru ca data viitoare să aducem 15-20 de ţări expozante.

– La nivelul colaborării cu România, ne bucurăm că la actuala ediţie a târgului de turism a participat şi omologul dumneavoastră, domnul Răzvan Filipescu. Cum aţi aprecia colaborarea dintre Moldova şi România la această manifestare?

– Este un impuls mult mai mare faţă de anii trecuţi. Deja, noi o să lucrăm asupra recunoaşterii bilaterale a brevetelor şi certificatelor din România, deoarece pe piaţa Republicii Moldova au acces mai mulţi touroperatori şi nu vrem ca procedura să fie birocratică, precum alte cursuri de perfecţionare şi certificări. Vom participa împreună cu România la mai multe proiecte bilaterale care vizează accesarea de fonduri europene şi promovarea comună a imaginii turistice. Vom organiza reciproc diverse infotripuri, unele fiind planificate pentru lunile mai-iunie. Se vede deja o altă disponibilitate, reciprocă. Ţinând cont şi de faptul că Ucraina este în acest an pierdută pentru piaţa turistică moldovenească, România are o mare oportunitate de a primi turiştii români.

A consemnat,

Traian BĂDULESCU

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.