Ce a adus nou Forumul Naţional al Ghizilor de Turism

Finele lunii ianuarie m-a prins la Predeal, unde am avut deosebita plăcere de a deschide primul Forum Naţional al Ghizilor de Turism, organizat de InfoTravelRomania.ro la hotelul BelvedereIMG_8648 din Predeal. Au fost circa 80 de participanţi, în marea lor majoritate ghizi, dar şi proprietari de agenţii de turism ori agenţi de turism, jurnalişti şi bloggeri de turism. Amintesc că acest eveniment, primul de profil din ţară, a fost organizat la iniţiativa unuia dintre cei mai buni ghizi naţionali din zona Bucovina – Ciprian Slemco – şi a fost concretizat de Petre Dordea, managerul InfoTravelRomania. Fireşte că m-am alăturat imediat, cu entuziasm.

IMG_8642

Alături de Petre Dordea – InfoTravelRomania, Cristina Hadid, ghid naţional de turism şi Marian Constantinescu, jurnalist şi scriitor de turism

Am constatat, plăcut surprins, interesul mare, repet, mare, al ghizilor pentru promovarea profesiei lor. Asta s-a văzut prin prezenţa masivă a unor ghizi de turism de valoare. Unii dintre ei au susţinut expuneri iar alţii, deşi au stat în sală, şi-au expus părerile. După cum spuneam într-un articol precedent pe aceeaşi temă, cu tot mediul virtual în care trăim şi care ne ajută din punct de vedere al comunicării, avem nevoie de întâlniri faţă în faţă. Brainstormingul generat de o adunare reală de oameni crează idei noi şi de calitate. Aşa numita sinergie.

Îl parafrazez pe Florin Popescu, ghid de turism Paralela 45, care, în completarea articolului meu despre ghizi, mi-a spus, fiind de acord cu prezenţa fizică a oamenilor la un eveniment… real, nu virtual, că “un like nu face cât o strângere de mână”. Perfect de acord.

În deschiderea Forumului, am subliniat importanţa a trei factori pentru succesul produsului turistic de incoming. Avem, o dată, statul, prin autoritatea de profil, care susţine promovarea turistică a României peste hotare. Ar fi ideal ca şi aici să fie o colaborare public – privat, prin înfiinţarea Organizaţiei Române a Turismului, pe modelul structurilor similare din Austria, Germania sau Franţa. Apoi, avem touroperatorii specializaţi pe incoming, « argintul viu » al turismului, cei care aduc majoritatea turiştilor străini în ţară. Şi, cei din urmă dar nu ultimii, ghizii de turism. Aceştia reprezintă “sufletul produsului” turistic, interfaţa dintre destinaţie şi turist. Am afirmat cu fermitate că ghidul de turism trebuie să fie mult mai respectat.

WP_20150131_015Organizaţiile care au sprijinit acest eveniment sunt Asociaţia Turistică Ghizii României, Asociaţia Naţională a Ghizilor din România, Asociaţia Ghizi „Banat – Crişana” şi Asociaţia Ghizilor Profesionişti din Delta Dunării. Printre speakeri şi invitaţii speciali s-au numărat Marian Constantinescu, jurnalist şi scriitor de turism, preşedintele Clubului Presei de Turism – FIJET România, Alin Burcea, preşedintele Paralela 45, Gheorghe Fodoreanu, preşedintele Invitation Romania, Tiberiu Munteanu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Ghizilor din România, Alina Giurgiu, Asociaţia Ghizi „Banat – Crişana”, Sînziana Constantinescu, formator de ghizi şi ghid naţional de turism, Răzvan Bineaţă, Asociaţia Ghizii României, Raluca Mureşan, ghid de turism şi singurul ghid român autorizat în New York, Alexandra Lăzărescu, ghid de turism şi travel blogger şi Ciprian Slemco, ghid specializat pe România, Republica Moldova şi Ucraina.

Cel mai important este că în urma acestui Forum Naţional al Ghizilor, reprezentanţii celor 6 asociaţii de profil (sunt cam multe şi în domeniul ăsta…) au înaintat o petiţie către Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului şi către Ministerul Afacerilor Interne privind modificarea legislaţiei în turism, cu privire la atestarea şi utilizarea ghizilor de turism. Una din principalele solicitări este înfiinţarea Poliţiei Turistice, pe modelul mai multor ţări cu tradiţie turistică. Motivele sunt bine întemeiate şi doresc să vi le redau:

Expunere de motive:

WP_20150131_052 Având în vedere că activitatea de control pentru respectarea prevederilor actelor normative menţionate anterior cade în sarcina Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului prin Autoritatea Naţională de Turism

– Având în vedere schema redusă de personal a Departamentului de Autorizare şi Control care conduce la o nesemnificativă prezenţă a actului de control în ceea ce priveşte respectarea prevederilor legale referitoare la exercitarea meseriei de ghid de turism

– Având în vedere că în ultimii ani nu s-au efectuat controale pentru verificarea modului de exercitare a meseriei de ghid de turism pe teritoriul României

– Având în vedere că există agentii de turism româneşti care colaborează cu persoane care nu deţin atestatul şi ecusonul de ghid de turism şi pe care le trec în documentele oficiale sub alte titulaturi

– Având în vedere că în numeroase state membre ale Uniunii Europene, ghizii de turism români care însoţesc grupuri de turişti români nu au voie să ofere servicii de ghidaj autorizat în interiorul oraşelor şi la obiectivele turistice locale, în caz contrar agenţia de turism şi ghidul fiind amendaţi de Poliţia Turistică din ţara respectivă

– Având în vedere că tot mai multe persoane fizice exercită fără drept această profesie

– Având în vedere că există agenţii de turism străine care trimit în România grupuri de turişti însoţite de ghizi neatestaţi în România şi care exercită această profesie fără drept, la obiectivele turistice pe teritoriul ţării noastre,

– Având în vedere cadrul legislativ din ţări europene cu tradiţie în turism (Italia, Grecia, Turcia, Spania, etc) care au un departament specializat de Poliţie Turistică.

Puteţi parcurge aici textul integral al petiţiei online:

http://www.petitieonline.com/politie_turistica

Mă bucură că reprezentanţii ghizilor de turism au avut deja două întâlniri cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Turism şi ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului precum şi cu alţi lideri ai organizaţiilor de turism.IMG_8630

Iată şi câteva idei reţinute în urma dezbaterilor de la acest forum:

Alin Burcea, preşedinte Paralela 45: „Legislaţia din România nu prevede un salariu minim pentru ghid. Ghidul trebuie să aibă prezenţă de spirit, să fie un foarte bun psiholog. Ghidul îţi ridică o excursie, ghidul ţi-o coboară!”.

Participanţii au subliniat că ghizii sunt plătiţi prost. Suma medie cu care este plătit un ghid este de 30 de euro/ zi. Un ghid bun este plătit cu 50 de euro pe zi, însă mai rar se ajunge şi la 70 de euro pe zi. Ghizii specializaţi pe limbi mai rar utilizate pot fi plătiţi şi mai bine.

Gheorghe Fodoreanu, preşedintele Invitation Romania, susţine că piaţa turistică actuală din România nu permite ca ghizii să fie plătiţi mai mult. „Salariul dumneavoastră este blocat de valoarea produsului turistic pe piaţa externă” şi „un ghid foarte bun este acela care nu are nicio reclamaţie!”, a mai subliniat Fodoreanu.

Nataşa Gavrilescu, un ghid foarte respectat pentru experienţa sa de mulţi ani, a subliniat că, din păcate, ghidăria: „nu este o profesie apreciată la adevărata ei valoare!”.

O problemă este aceea că ghidul plăteşte intrarea la anumite muzee atunci când însoţeşte turiştii. petredordea-traianbadulescu-noiembrie2014Printre acestea se numără Palatul Parlamentului, Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti (unde se poate totuşi negocia intrarea gratuită), Muzeul de Ştiinţe Naturale Grigore Antipa, Salina Slănic Prahova ori Muzeul Brukenthal din Sibiu. Soluţia ar consta într-un parteneriat între Autoritatea Naţională pentru Turism şi Ministerul Culturii, care să prevadă accesul gratuit la toate muzeele pentru ghid. Vestea bună e că ghizii de turism beneficiază şi de gratuitate la următoarele obiective: Castelul Bran (privat, dar apreciază rolul ghidului), Complexul Peleş, Mănăstirea Sinaia, Muzeul Naţional al Satului Bucureşti, Muzeul de istorie Suceava, Muzeul satului bucovinean din Suceava, mănăstirile din Bucovina, Muzeul Astra Sibiu, Turnul Sfatului Sibiu, Muzeul de Istorie Sibiu, Muzeul Farmaciei Sibiu, bisericile şi cetăţile fortificate din Transilvania – Biertan, Prejmer, Viscri, Cetatea Sighişoara.

Una din marile probleme este concurenţa neloială. Sunt mulţi ghizi fără atestat şi, pe de altă parte, multe grupuri de turişti străini care ne vizitează ţara sunt deserviţi de proprii ghizi. Deşi ar trebui să fie o obligaţie ca aceştia să fie însoţiţi de ghizi români atestaţi. Aşa se practică în multe ţări cu tradiţie turistică, unde grupurile de turişti români sunt verificate de Poliţia Turistică sau de Jandarmeria Montană, ne-a informat George Vasiliu, ghid de turism. Din păcate, în România nu este reglementată protecţia ghidului naţional autohton.

Alături de Mehrab Asgari, director general Air Business Travel şi de Sînziana Constantinescu, ghid naţional de turism şi formator de ghizi

Alături de Mehrab Asgari, director general Air Business Travel şi de Sînziana Constantinescu, ghid naţional de turism şi formator de ghizi

De asemenea, agenţiile de turism touroperatoare ar trebui să fie controlate dacă grupurile de turişti pe destinaţii externe sunt însoţite de ghid de turism atestat. Acest lucru poate fi controlat foarte simplu şi de către poliţistul de frontieră, prin verificarea documentelor personale ale însoţitorului de grup (card de identitate, ecuson, atestat).

Ar trebui reactualizată lista de ghizi de pe site-ul ANT http://turism.gov.ro/informatii-publice/ – penultimul rând. De asemenea, a fost primită pozitiv ideea realizării unui site neutru cu o bază de date a ghizilor de turism, cu următoarele specificaţii: fotografie, nume, prenume, localitate, număr atestat, data eliberării , specializare (ghid local, naţional sau specializat), limbi străine cunoscute, zone sau ţări cunoscute, vechime, referinţe de la agenţii de turism, telefon, email, site.

Alte probleme cu care se confruntă ghizii, selectate de Petre Dordea (InfoTravelRomania), probleme cu care în general se confruntă incoming-ul:

– lipsa centrelor de informare turistică (hărţi gratuite)

– lipsa toaletelor şi a parcărilor pentru autocare. Primăriile din oraşele cu activitate turistică (Bucureşti, Braşov, Sibiu, Iaşi, Sighişoara etc.) precum şi locurile din apropierea obiectivelor turistice precum mănăstiri,cetăţi, muzee, Delta Dunării, porturi, aeroporturi etc.- să aibă parcări pentru autocare turistice, locuri care să fie dotate cu toalete publice cu plată.

– Popasuri cu parcare şi toalete ar trebui să fie amenajate pe traseele turistice principale, pentru turiştii români şi străini (Bucureşti – drumul spre Maramureş, Moldova, Constanşa şi în general spre punctele de ieşire din ţară – Piteşti, Valea Oltului, Arad, Oradea, Giurgiu, Timişoara etc.), unde aceştia să poată servi cafea, ceai, gustări şi pot achiziţiona produse de artizanat sau suveniruri.

Cristina Hadid, ghid de turism şi Raluca Repanovici, managing partner Innovation Travel

Cristina Hadid, ghid de turism şi Raluca Repanovici, managing partner Innovation Travel

– Pentru marile oraşe ar trebui să fie amenajate puncte de debarcare/îmbarcare a turiştilor (ex.: staţia de taxi, staţia de autobuz local), marcate clar şi vizibil, în apropierea zonei centrale, a muzeelor, a punctelor de informare turistică a oraşului etc.

Mă bucur că acest Forum a avut finalitate PRACTICĂ: o serie de proiecte precum şi propuneri legislative, înaintate oficial Autorităţii Naţionale pentru Turism. Cu siguranţă vor urma alte Forumuri de profil, iar următoarea ediţie a Incoming Romania Travel Forum, care va fi organizată de Innovation Travel, firma pe care o reprezint, în parteneriat cu InfoTravelRomania, pe 26 martie, la Teatrul Elisabeta din Bucureşti, va dedica o secţiune amplă ghizilor de turism.

Foto: Istvan Sebestyen, Traian Bădulescu

 

Bookmark the permalink.

One Response to Ce a adus nou Forumul Naţional al Ghizilor de Turism

  1. nicu marin says:

    ce s-a facut cu mareata Federatie a asociatiilor de ghizi care trebuia sa sustina legea ghizilor de turism ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.