De la alpinism la… carpatianism. Cum poate valorifica România şansa Carpaţilor? (2)

Picture 1597Continuăm să analizăm importanţa mare a Munţilor Carpaţi, subliniată de proiectul “Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a ariilor naturale protejate din Carpaţi”. Potenţialul economic al ariilor protejate (AP) din perspectiva turismului este deosebit de important şi în cazul administrării sustenabile a acestora va avea o contribuţie substanţială la creşterea economică.

“Munţii Carpaţi deţin un potenţial enorm, aşa cum are, de exemplu, în aceeaşi regiune, şi Dunărea. Regiunea carpatică are multe parcuri naturale unice, bine conservate, plus un patrimoniu antropic valoros. România, ca lider de proiect, împreună cu ţările carpactice vecine, pot susţine o campanie de promovare puternică pe plan european şi internaţional. Lucrăm la un proiect de cooperare între organizaţiile de turism ale celor 7 ţări carpatice, pentru promovarea arealului carpatic. Consider că sloganul actual de promovare turistică a României, Explore the Carpathian Garden, nu este atât de controversat pe plan extern atât cât a fost în România. Pentru prima dată, mass-media internaţională a promovat România dar şi Munţii Carpaţi – care sunt din ce în ce mai cunoscuţi şi apreciaţi pe plan mondial. Subliniez că nu doar ski-ul şi sporturile de iarnă sunt atractive în prezent pentru zonele montane. Munţii Carpaţi reprezintă o atracţie şi vara, pentru toate vârstele şi pot oferi programe de wellness şi drumeţii, turism sustenabil. Pe de altă parte, patrimoniul cultural al regiunii carpatice va constitui şi el baza unui proiect de promovare turistică. Carpaţii oferă o valoare adăugată Europei şi au început să fie cunoscuţi şi apreciaţi pe continentul nostru. Vom lansa şi o hartă turistică a întregii regiuni carpatice, care va fi promovată şi distribuită pe plan internaţional”, a subliniat Harald Egerer, preşedintele UNEP Viena, cu ocazia conferinţei de încheiere a proiectului  BIOREGIO Carpathians –  ”Managementul integrat al diversităţii biologice si de peisaj pentru dezvoltarea regional durabilă si conectivitate ecologica in Carpati”, organizată la hotelul Sport din Poiana Braşov.Picture 1635

România adăposteşte în cele 28 de arii protejate mari (parcuri naţionale şi naturale) cele mai valoroase ecosisteme din Europa. Cu toate că parcurile sunt subfinanţate cu peste 50%, studiile din cadrul proiectului Bioregio Carpathians au evidenţiat următoarele:

  • Ariile protejate generează valori considerabile. Valoarea turismului şi activităţilor recreaţionale, alte utilizări ale terenurilor şi resurselor AP, servicii de alimentare cu apă şi serviciile de protecţie împotriva inundaţiilor sunt extimate a fi în jur de 68 milioane de euro.
  • Ariile protejate generează venituri totale, investiţii şi cheltuieli în sectorul turistic de 172 milioane de euro, inclusiv cheltuielile brute ale vizitatorilor de peste 220 milioane de euro şi investiţii de capital de peste 60 milioane de euro, precum şi echivalentul în timp a 7700 locuri de muncă full-time, doar prin existenţa lor, drept cele mai frumoase şi atractive zone din Romania. Practic majoritatea destinatiilor turistice din zona montana se afla in apropierea sau chiar in interiorul unei arii protejate.
  • Există lipsuri semnificative în ceea ce priveşte investiţiile publice în ariile protejate.

Suma de 2 milioane euro pe an în total sau 1,800 euro/ km2 , care reprezinta actuala finanţare acordată AP, este insuficientă pentru a gestiona reţeaua de AP în mod eficient. Aceasta este mai mică decât în multe alte ţări din Europa Centrală şi de Est, şi mai puţin de jumătate din finanţarea de care ar avea nevoie AP din România pentru ca administrarea lor să fie eficientă.

  • Există oportunităţi de dezvoltare pentru a creşte nivelul veniturilor provenite din ariile protejate. Turiştii şi vizitatorii de agrement, de exemplu, pot să contribuie cu aproape 19 milioane de euro pe an, din taxe de intrare şi există un potenţial de piaţă pentru realizarea de catre administraţiile ariilor protejate de servicii turistice, respectiv drumeţii şi excursii ghidate, care pot atinge valori de până la 3 milioane de euro pe an, în câştiguri publice.

Din punct de vedere turistic, ariile protejate sunt poli de atracţie, care pot duce la dezvoltarea unor regiuni întregi. Chiar şi brandul de ţară al României face referire la acest potenţial.Picture 1641

Unul dintre principalele obiective de atins pentru ca acest potenţial să fie valorificat, este implicarea operatorilor locali din turism şi realizarea unor parteneriate şi asocieri între aceştia şi administraţiile ariilor protejate.

Principala problemă cu care se confruntă turismul românesc este lipsa serviciilor şi a programelor de recreere. În acest sens ariile protejate au un atu evident. In perimetrul lor se află cele mai spectaculoase peisaje, cele mai sălbatice păduri, situri arheologice de importanţă internaţională, cum sunt Sarmisegetuza Regia din Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina sau peşterile din Parcul Natural Apuseni în care s-au descoperit cele mai vechi picturi rupestre din lume. Pe de altă parte, trebuie amintite posibilităţile de practicare ale sporturilor montane : de la alpinism, la mountain-bike, de la rafting la parapantă, explorarea peşterilor şi scufundări în lacuri uimitoare, schi, drumeţie, plimbări călare, observarea animalelor şi păsărilor,etc. Toate astea fac din ariile protejate din România un paradis pentru iubitorii naturii.

Un studiu care s-a realizat în Croaţia a dovedit faptul că turiştii sunt dispuşi să platească între 24% şi 32% mai mult pentru cazare dacă este vorba despre locaţii care se află în apropierea pădurilor şi au peisaje frumoase, sălbatice în apropiere.Picture 1647

Turismul de gen atrage implicit şi afaceri auxiliare cum ar fi închirierea sau vânzarea de echipamente de munte, unităţi de cazare, restaurante, transport, creearea centrelor de echitaţie în apropiere, diverse servicii pentru turişti cum ar fi ghizi, monitori de ski, inclusiv producerea şi vânzarea de suveniruri.

Studii internaţionale arătă că, astăzi, turiştii sunt din ce în ce mai atraşi de locurile sălbatice, spectaculoase, pe care le pot explora şi în care pot trăi aventuri de neuitat şi mai puţin atraşi de resorturile luxoase.

De asemenea conservarea arhitecturii tradiţionale, a obiceiurilor locului, a îndeletnicirilor şi meşteşugurilor şi nu în ultimul rând, a gastronomiei tradiţionale, fac din ariile protejate locuri atractive pentru vizitatori din toate colţurile lumii.

Turismul este un sector important din economia naţională aflat în creştere rapidă. În ariile protejate, în 2009 şi 2010 au fost înregistraţi aproximativ 6,1 milioane de vizitatori care au adus 16 milioane de euro, dintre aceştia 22% au fost turişti străini.

Drumeţie în zona Piatra Craiului – Bucegi (Moieciu de Sus, Moieciu de Jos, Peştera)

Moieciu de Sus
Moieciu de Sus

 

Moieciu de Sus
Moieciu de Sus
Moieciu de Sus
Moieciu de Sus
Peştera
Peştera
La Moieciu de Jos
La Moieciu de Jos

Picture 1698

Moieciu de Sus
Moieciu de Sus
Moieciu de Sus
Moieciu de Sus
Moieciu de Sus
Moieciu de Sus
Moieciu de Jos
Moieciu de Jos
Moieciu de Jos
Moieciu de Jos
Moieciu de Sus
Moieciu de Sus
Moieciu de Jos
Moieciu de Jos

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *