De la alpinism la… carpatianism. Cum poate valorifica România şansa Carpaţilor? (1)

Piatra Craiului – liderul regiunii carpatice

Munţii Carpaţi reprezintă cel mai mare, cel mai lung și fragmentat lanț muntos dar sunt si singurii din Europa unde se mai găsesc păduri virgine şi populaţii de carnivore mari. Ei găzduiesc o diversitate naturală și culturală unică, excepțională la scară europeană.

Recent am participat la conferinţa de încheiere a proiectului  BIOREGIO Carpathians –  ”Managementul integrat al diversităţii biologice si de peisaj pentru dezvoltarea regional durabilă si conectivitate ecologica in Carpati”, organizată la hotelul Sport din Poiana Braşov. Deşi conferinţa a fost în mare parte una tehnică, am aflat şi eu, care am tangenţe de vreo 17 ani cu domeniul turismului, multe noutăţi şi recorduri legate de potenţialul turistic al Munţilor Carpaţi. Tocmai de aceea, vă voi reda principalele idei ale reuniunii pe parcursul a două articole.

Despre ce e vorba? 16 autorități internaționale, naționale, și locale, organizații și instituții științifice s-au unit forțele pentru a contribui la protejarea și dezvoltarea zonei montane carpatice, situată în inima Europei. S-a plecat de la premisa că protecția și dezvoltarea regională în Carpați pot merge mână în mână, în cazul în care activele naturale sunt gestionate într-un mod integrat și dar şi prin  implicarea tuturor părților interesate din toate domeniile. De la aceasta premisa a pornit proiectul  BIOREGIO Carpathians –  ”Managementul integrat al diversităţii biologice si de peisaj pentru dezvoltarea regional durabilă si conectivitate ecologică în Carpati”.  Acest proiect  are ca scop cooperarea mai multor tari pentru protejarea biodiversităţii din Carpati dar susține si financiar proiecte axate pe patru domenii prioritare: Facilitarea inovării și antreprenoriatului; Protecția și îmbunătățirea mediului înconjurător; Îmbunătățirea accesibilității; Dezvoltarea sinergiilor transnaționale ale zonelor cu potențial.

BioREGIO Carpați se bazează pe cadrul existent al Convenției Carpatice, protocolul privind biodiversitatea și a altor rețele și inițiative transnaționale conexe. Acesta este un proiect al UE, care este co-finanțat de FEDR în cadrul Programului de Cooperare Transnațională Europa de Sud-Est.
Proiectul a fost implementat pe parcursul a 42 de luni și a reunit parteneri din Austria, Italia, Republica Ceha, Romania, Serbia, Ucraina, Ungaria, Polonia si Slovacia. Din această colaborare a rezultat Lista rosie a speciilor si habitatelor care au nevoie de protecţie specială – normele fiind stabilite  de Uniunea Internationala pentru conservarea naturii.

Masivul Piatra Craiului a fost declarat rezervație naturală la 28 martie 1938. În 1990, Piatra Craiului este declarat oficial un parc național prin punerea in aplicare a Proiectului Managementul Conservării Biodiversității. Piatra Craiului Administrația Parcului Național (APNPC) are scopul de a menține biodiversitatea, peisajul și conservarea speciilor, să promoveze și să încurajeze activitățile turistice și de sensibilizare a opiniei publice și de educație pentru natura valorilor de conservare. APNPC este situat în centrul regiunii carpatice și a implementat cu success o serie de proiecte internaționale în domeniu. Datorită rezultatelor remarcabile din proiectele anterioare Administrația Parcului Național Piatra Craiului a fost ales Partenerul Lider de proiect (LP) a proiectului BioREGIO Carpatilor. Partenerul Lider reprezinta singura legătură dintre program și parteneriatul proiectului precum si coordonarea proiectului atât din punct de vedere administrativ cat și financiar, este responsabil pentru repartizarea sarcinilor și coordonarea activităților între parteneri. Este responsabilitatea Administrației Parcului Național Piatra Craiului de a urmări activitatea partenerilor în scopul îndeplinirii  obiectivelor generale ale proiectului, inclusiv cheltuielile bugetare, verificare, publicitate, acțiuni și activități, rezultate. Administrația Parcului Național Piatra Craiului a fost desemnată ca Partenerul Lider (PL) de proiect pentru că are resursele necesare și experiența necesara având implementate anterior mai multe proiecte internaționale și o cunoaștere puternică a acțiunilor care trebuie întreprinse pentru dezvoltarea unei abordări de management integrat în regiune. Prin urmare, PL contribuie la activitățile specifice ale proiectului legate de managementul ariilor protejate și extinde propria experiență și rețea de dezvoltare regională durabilă și conectivitate ecologică în Carpați.

Un alt partener din proiect este UNEP Viena care găzduiește secretariatul interimar al Convenției-cadru pentru protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților (Convenția Carpatică).
Pentru îndeplinirea misiunii sale, UNEP Viena promovează diferite forme de cooperare între țările din regiunea carpatică, din Europa de Sud-Est și din regiunea Caucazului si lucrează cu o gamă largă de parteneri, inclusiv cu entități ale Organizatiei Națiunilor Unite, organizați internaționale, guverne, organizații non-guvernamentale, sectorul privat și societatea civilă. În cadrul proiectului UNEP  stabileşte legătura dintre proiect și grupurile de lucru relevante ale Convenției Carpatice, în scopul de a facilita politic follow-up-ul rezultatelor proiectului și coordonează, de asemenea, diseminarea rezultatelor proiectului factorilor de decizie și părților interesate relevante.

Munţii Carpaţi au o importanţă mult mai mare pe plan mondial decât credem noi, românii, uneori. Sunt unici prin conservarea naturii şi prin biodiversitate şi mai neatinşi de mâna omului decât Munţii Alpi. Tocmai de aceea, Harald Egerer, preşedintele UNEP Viena, a spus că „dacă secolului XX a fost marcat de termenul alpinism, secolul XXI este marcat de termenul carpatianism”.

Programul Dunăre-Carpați WWF (WWF-DCP) a fost înființat în 1998 pentru a coordona și conduce activități de conservare WWF peste 19 țări ecoregiunea Dunăre-Carpați. În cadrul BIOREGIO Carpathians rolul WWF-DCP este acela de a contribui la punerea în aplicare a proiectului prin experiența dobândită în alte proiecte similare din zonă, prin dezvoltarea unui sistem de informatii  cu privire la oportunitățile de dezvoltare regională și măsuri integrate de management pentru zonele protejate și a resurselor naturale. Prin organizarea celei de-a doua Conferinţe a ariilor protejate din Carpati, WWF-DCP oferă posibilitatea de a crea rețele și schimburi de experiență între profesioniștii din zonele protejate, iar Ziua Parcurilor din Carpati este planificată pentru a creşte gradul de conştientizare a publicului cu privire la valorile naturale ale ecoregiunii carpatice, prin evenimente organizatele de către administrațiile ariilor protejate.

Parcul Natural Porţile de Fier este zonă protejată din anul 2000. De atunci, acesta a fost cunoscut ca unul dintre cele mai importante arii protejate, si a fost inclus ca partener în proiect datorită  biodiversității și a peisajului natural deosebit, dar și datorita faptului că este pozitionat la frontieră cu Serbia, care are, de asemenea, o zonă protejată de-a lungul Dunării. Împreună cu Parcul Naţional Djerdap din Serbia, unul dintre parcurile pilot din proiectul BIOREGIO Carpathians. Cele 2 administraţii identifică domeniile de cooperare și activitățile comune, în scopul de a promova cooperarea transfrontalieră între cele două zone protejate, şi se vor concentra mai ales pe punerea în aplicare a măsurilor de gestionare comună integrată elaborata la nivel transnațional. Mai mult decât atât, acestea vor contribui la colectarea de date și la implicarea părților interesate în activitățile din România.

În concluzie, unul dintre principalele obiective ale proiectului BIOREGIO este dezvoltarea unor abordări de management care să faciliteze coordonarea și cooperarea între instituții, autorități regionale și locale, precum și alte părți interesate de ariile  protejate și activele naturale. Un accent deosebit este pus pe elaborarea de liste roșii a habitatelor și speciilor, precum și o listă a speciilor străine, invadatoare. Dincolo de furnizarea de informații, BIOREGIO Carpathians va identifica barierele care influențează conectivitate ecologică și continuitatea în Carpați și va elabora recomandări cu privire la modul de îmbunătățire a conectivității ecologice între activele naturale și zonele protejate din regiune.

Prin  crearea bazei de date, BIOREGIO Carpathians susține punerea în aplicare a articolului 18 „sisteme de monitorizare și informare compatibile”, precum și a articolului 19 „cercetare și schimbul de informații științifice coordonată” din Protocolul privind biodiversitatea Convenției Carpatice. Dezvoltarea Listei Roșii a habitatelor si speciilor, precum și lista speciilor alogene invazive corespund cerințelor prevăzute la articolul  11 „Conservarea și utilizarea durabilă a speciilor de floră și faună din Carpați” și articolul 12 „Conservarea speciilor amenințate, inclusiv specii endemice, și a carnivorelor mari din Carpati ” din Protocolul privind biodiversitatea Convenției Carpatice.

„Împreună pentru viitorul nostru comun”, este sloganul ales de către cele 16 țări implicate în acest program pentru perioada 2007-2013.

Aş vrea să mai subliniez că evenimentul a avut atât o parte teoretică, cât şi una practică: trekking în zona rezervaţiei Piatra Craiului. În plus, participanţii au fost martori ai unui eveniment artistic unic: un concert în spiritul carpatic, susţinut, la restaurantul Şura Dacilor din Poiana Braşov, de către Maestrul Grigore Leşe.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *