Vă redau, pe scurt, ideile expunerii mele intitulate „Viitorul turismului cultural”, susţinută la prima conferinţă din seria „Omul întreg – Viitorul culturii”, organizată pe 21 noiembrie, la Sala Dalles, de către Asociaţia Creative Path şi moderată de Vlad T. Popescu.

Pentru mine, Sala Dalles are o semnificaţie aparte, de suflet. Datorită prezenţei mele acolo, acum 20 de ani, sunt ceea ce sunt acum: scriitor si pasionat de Science Fiction, jurnalist, om de turism. Cum aşa? Nu mă pot abţine să nu vă spun povestea, foarte pe scurt: în 1992, Mihai Bădescu, jurnalist şi redactor de ştiinţă al TVR, cunoscut la acea vreme drept coprezentator, alături de Alexandru Mironov, al celebrei emisiuni „Ştiinţă şi imaginaţie”, prezenta, în fiecare duminică, un film SF, urmat de dezbateri pe marginea lui. Doream să îmi întregesc colecţia de reviste „Anticipaţia” şi am îndrăznit să-l abordez pe Mihai Bădescu după una din dezbateri, bănuind că o să mă ajute. M-a trimis la editura Ştiinţă şi Tehnică. M-a ajutat capital. Acolo l-am întâlnit pe Constantin D. Pavel, redactor şi secretar general de redacţie, care înfiinţa un cenaclu de SF chiar… a doua zi. Hazardul. Acest om a devenit unul dintre mentorii mei. Datorită acestui cenaclu – Planetar SF – am scris şi publicat literatură SF şi fantastică. Tot Constantin D. Pavel – Cătălin, cum îi mai spunem noi, în prezent fondatorul sistemului Self Coach – m-a îndreptat către jurnalism. Şi din jurnalism, am descoperit turismul, specializându-mă. Iar după 20 de ani, revin la Sala Dalles, unde susţin o expunere despre… viitorul turismului cultural. Expunere în care îmbin jurnalismul, turismul şi… SF-ul. Interesant, nu?

Să revenim la eveniment. Iată care au fost prezentările:

Dan Vatcu, Internetul şi creativitatea umană
Viorel Micu, Cât de sănătoşi o sa fim mâine?
Andi Caragea, Cine apără drepturile generaţiilor viitoare? http://andi.caragea.eu
Cristian Popa, Inspiraţie şi creativitate în scrierea textului religios
Dan Doboş, Viitorul politicii, http://dandobos.ro/
Traian Bădulescu, Viitorul turismului cultural, http://www.traianbadulescu.ro/

La ce s-a referit expunerea mea? Dacă doriţi, o puteţi parcurge deschizând documentul powerpoint ataşat textului aiciViitorul turismului cultural. Pe scurt, doresc să subliniez că lumea este caracterizată, astăzi, de două concepte: standardizare şi unicitate.

Standardizarea a apărut ca nevoie de SECURITATE. Turiştii preferă de multe ori hoteluri de lanţ internaţionale, restaurante standardizate (gen McDonald’s, KFC etc.) – mai ales în ţări exotice sau din “lumea a treia”, unde nu au încredere în serviciile locale. Standardizarea este impusă de GLOBALIZARE.

Unicitatea este o replică la standardizare. Paradoxal, turiştii doresc să vadă în ţările vizitate ceea ce oferă acestea şi ceea ce le deosebeşte de alte destinaţii/regiuni etc. Standardele sunt necesare, dar pot fi şi o piedică în calea dezvoltării şi a creaţiei. Cine oferă cel mai mult UNICITATEA?

Răspuns: CULTURA!

Prin intermediul turismul cultural, putem avea acces la diferite opere de artă, monumente, muzee, diferite culturi şi modele sociale. Internetul, televiziunea, cărţile nu vor ţine niciodată loc experienţelor LIVE, ci doar vor contribui la consolidarea bagajului de cunoştinţe. Toate simţurile sunt satisfăcute dacă suntem la faţa locului. Una e să vizitezi Muzeul Luvru online sau să citeşti despre el, alta este să fii acolo!

Direcţiile principale ale turismului sunt, astăzi:

•Turismul de leisure

•Turismul de business şi evenimente (MICE)

•Turismul cultural, care cuprinde la rândul său:

–Turism cultural clasic (circuite, vizite muzee etc.)

–Turism tip city break

–Turism de aventură

–Turism rural

–Turism tematic (pe urmele lui Brâncuşi, turul Dracula etc.)

–Evenimente culturale (festivaluri, concerte etc.)

Într-o lume globalizată şi standardizată, turismul cultural va fi din ce în ce mai important!

•Paris înseamnă Turnul Eiffel şi Luvru, Barcelona înseamnă Gaudi, Roma – Colosseum şi Columna lui Traian (pentru români), Istanbul – Moscheea Albastră sau Catedrala Sf. Sofia, Thailanda – Templul Regal etc.

•Şi turiştii de sejur, dacă ajung în Austria doresc să viziteze Viena sau Salzburg, ori dacă ajung pe Litoralul bulgăresc, doresc să viziteze oraşul istoric Nessebar sau Castelul Reginei Maria de la Balcik.

Plajele, hotelurile şi munţii sunt aproape la fel peste tot… Ce diferenţiază?

•Răspunsul este: serviciile şi mai ales cultura. Serviciile fac parte oricum din cultura unui popor. În Thailanda vei primi mereu zâmbete şi mulţumiri, chiar dacă nu cumperi nimic.

•75% dintre turiştii străini (încă puţini) care aleg destinaţia România vin pentru TURISM CULTURAL. Circuite, evenimente culturale (Festivalul Enescu), turul Dracula etc.

Cum văd eu viitorul? Imaginaţi-vă turişti, sau mai bine zis călători, care admiră Luvrul sau Turnul Eiffel la faţa locului şi transmit celor de acasă sau tuturor celor care îi urmăresc, în timp real, propriile experienţe, printr-o tehnologie nouă care îmbină toate simţurile. Credeţi că „spectatorii” se vor mulţumi cu atât? Sau vor fi incitaţi să se deplaseze şi ei, la rândul lor, pentru a trăi această experienţă?

Voi continua să dezvolt subiectul, care mă pasionează. Până atunci, aveţi şi power point-ul ataşat. Aştept ideile şi „provocările voastre”. Cum vedeţi viitorul turismului cultural?