Este clar, Bucovina reprezintă, alături de Maramureş, una dintre cele mai frumoase regiuni ale României, în privinţa tradiţiilor şi ospitalităţii. Mănăstirile pictate, munţii şi obcinele, satele şi… mai ales oamenii, conferă un farmec aparte acestei zone.
Turismul rural deţine o pondere importantă din totalul ofertei bucovinene. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în localităţile învecinate mănăstirilor. În cadrul gospodăriilor agroturistice sucevene, turiştii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale, fără aditivi, conservanţi sau compuşi chimici sintetici.
Istoria turismului rural bucovinean a început în 1994, când au fost omologate primele pensiuni din localitatea Ciocăneşti. Aproape imediat după înfiinţarea ANTREC pe plan naţional – în cadrul unui simpozion organizat la Bran – a luat naştere şi filiala suceveană. Primele pensiuni ANTREC au fost cele din localităţile Vama şi Dorna Arini, din Ţara Dornelor, de lângă Vatra Dornei. La ora actuală, în judeţul Suceava există peste 100 de pensiuni rurale. Datorită turismului rural, Bucovina este o zonă unde 25% dintre turişti sunt străini, din Franţa, Germania, Spania, Italia…
Ţinuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie, tradiţii şi obiceiuri străvechi, monumente unice şi meşteşuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o permanenţă spirituală şi istorică a locuitorilor acestor meleaguri. Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici şi mănăstiri renumite pentru picturile exterioare şi interioare, edificii unice în lume, o parte din ele aflându-se în patrimoniul cultural UNESCO din 1993: Arbore, Suceviţa, Moldoviţa, Humor, Voroneţ, Probota, Pătrăuţi, Catedrala Mitropolitană din Suceava. Datorită patrimoniului său, Bucovina a intrat în centrul atenţiei presei internaţionale de turism, iar mănăstirea Moldoviţa, din Vatra Moldoviţei, a primit în 1975 premiul „Mărul de Aur” acordat de Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET). De asemenea, Bucovina a fost, în septembrie 2011, gazdă a celor peste 200 de jurnalişti străini participanţi la Congresul Internaţional FIJET (Federaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism), organizat de FIJET România şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Cu acea ocazie, Tijani Haddad, preşedintele FIJET, a spus că „Bucovina este România reală, este o Românie autentică, iar asta este ceea ce turiştii vor să vadă. Ei caută locurile tradiţionale, locurile străvechi, cu moştenire culturală, neatinse încă de modernismul civilizaţiei, de artificial. Această zonă a României ar trebui să fie luată cu asalt de turişti si ar trebui promovată ca pe cel mai puternic brand”. Acesta a mai adăugat: „Aveţi nevoie aici de infrastructură şi de un aeroport local puternic, dacă nu internaţional, şi asta urgent. Pentru a ajunge de la Bucureşti în Bucovina am petrecut o zi întreagă în autocar ceea ce descurajează turistul, dar până la urmă tot efortul merită. Le voi recomanda tuturor cunoscuţilor să facă o vizită în Bucovina la care se adaugă şi impresiile şi articolele colegilor mei din toată lumea, care au ajuns în această parte a ţării. Scrierile lor vor vorbi despre Bucovina. România înseamnă Bucovina
Mănăstirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI, în timpul domniei voievozilor Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneţ”, „verde de Suceviţa” etc.) şi prezintă scene unice prin compoziţia lor grafică, scene care descriu aspecte importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Geneza la Voroneţ, Cucerirea Constantinopolului la Humor, Scara virtuţilor la Humor etc.).
Puţini stiu (din păcate) că în nordul Bucovinei, aproape de graniţa cu Ucraina, la Lucina, există o herghelie de cai huţuli, cu o tradiţie de 150 de ani. În primul rând, trebuie să spunem că numele cailor vine de la cel al unei etnii care trăieşte în Obcinele Bucovinei şi în Maramureş, precum şi în Ucraina: huţulii, denumiţi de români huţani. Popoarele migratoare slave, în expansiunea lor spre vest, ajungând la Munţii Carpaţi, au dat de populaţia şi toponimia românească. Este foarte cunoscut faptul că vocabularul păstoresc al slavilor, care sunt mai ales agricultori de câmpie, cuprinde şi acum elemente de origine daco-valahă. În incinta Hergheliei Lucina – situată la o altitudine de 1200 de metri, la poalele Muntelui Lucina (1588 m) – se află amplasată pensiunea cu acelaşi nume, recent modernizată. Aceasta dispune de 8 camere cu 2 locuri, fiind clasificată la 2 margarete. Aici se desfăşoară uneori programe turistice pentru elevi. La herghelie, turiştii au parte de demonstraţii şi prezentare ecvestră, iar Organizaţia Huţulilor poate oferi dejunuri cu specific huţul, acompaniate de un taraf folcloric huţul, la 4 km de Lucina, la Cabana Obchioara.
Cum se ajunge în Bucovina
Cu automobilul propriu, circa 6-8 ore de mers din Bucureşti până la Suceava, pe drumul european E85 (Bucureşti – Urziceni – Focşani – Bacău – Roman – Suceava). Drumul este foarte bun. Alte variante sunt traseele Roman – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc sau Suceava – Câmpulung Moldovenesc, pe DN 17 sau E577, cele care asigură legătura cu Transilvania.
Cu autocarul sunt mai multe variante. Drumul durează circa 8 ore şi 45 de minute, cu tot cu pauză.
Cu trenul este mai comod în cazul în care există cuşetă. La ora actuală sunt şase trenuri pe traseul Bucureşti – Suceava, dintre care două – cele de noapte – au cuşetă şi vagon de dormit. Durata medie a drumului este de circa 6 ore.
Cu avionul, ruta Bucureşti – Suceava este operată de TAROM (cursă directă, cu avioane ATR42-500).
Text & foto: Traian Bădulescu
Legătură permanentă
Manastirea Moldovita este in Vatra Moldovitei, unde se afla si „Mărul de Aur” acordat in 1975 de Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET)
Legătură permanentă
Mersi pentru observatie, George, am facut corectura. Cred ca omisesem eu cateva randuri din text (care nu e asa de nou, e doar un pic actualizat), logic ca stiam ca Moldovita a obtinut Marul de Aur.
Legătură permanentă
Ca fost sucevean (am trait acolo de cand ma stiu, mai putin ulimtii 2 ani de cand m-am mutat la Brasov) iti sugerez urmatoarea lista (cam scurta, dar nah orasul e mic):1. Cetatea Sucevei. Misto de vazut papica buna la terasele de pe acolo, pizdulici cat incape.2. Muzeul plm am uitat cum il cheama, e chiar intre fostul magazin Bucovina si sediul mare BCR(intreba pe oricine din oras si te va indruma ca e usor)3. Strandul cu apa sarata de la Cacica(vro’ 40 km de Suceava, drum european)4. Mall-uri . Stiu ca esti nerabdator sa vezi vro’ cateva5. Clubuletul La fierarie cum zicea si Alina. Fara fite, bere ieftina6. The Ranch Pub, asemenea pct.57. Cartierul Burdujeni. Obligatoriu daca vrei sa fii la curent cu tot ce inseamna tiganie. De preferat sa lasi portofelul la hotel.8. Care hotel recomand Conacul Domnesc. Foarte misto, 4* parca, preturi ok.9. Moldovencele . De preferat cele de peste Prut ca sunt o gramada si este mai blonde ele, asa (asta daca nu mergi cu arhi-nevasta)10. Sunt vreo 3 lacuri bune de peste in oras (pe langa sectia de pompieri, detalii pe mail daca vrei harta si alea, alea)11. Oraselul Gura Humorului(30 km de Suceava) si statiunea Arinis. Te poti distra pe cinste daca iti plac iesirile in natura.12. Strandul din SV. Destul de ok, preturi mici (din cate imi amintesc)13. O catedrala in constructie pe strada MarasestiAtentie la:- caini bagabonti si fara stapan, e plin de ei- GROPI. De preferat mergi cu masina inchiriata- colorati- ucraineni prietenosi- bisnitari- preturile la unele terase(una din ele e chiar la cetate, deci) Hmm cam atat imi vine acum in minte. Mai multe detalii daca ai nevoie, pe mail ca sa nu transformam blogul in ghid turistic decat daca vrei tu, ca deh, e tarlaua ta.
Legătură permanentă
Stimata Doamna,1. Cand este primul asetfl de targ in Suceava ? TARGUL va avea loc in perioada 31 martie, 1 APRILIE 2011, la Casa De Cultura a Sindicatelor.2. Cum se procedeaza ? IN PRINCIPIU, acest TARG se desfasoara IN IDEEA DE A MAI GASI LOCURI DE MUNCA (?) pentru suceveni. Asa ca, daca veti participa la acest targ, cautand AVETI NOROCUL (?) sa va gasiti un loc de munca.3. Trebuie sa fac o preinscriere ? DA, nu este obligatoriu, dar este indicat.P.S. : In speranta gasirii unui loc de munca la acest targ, EU va doresc succes dar va sfatuiesc SA VA CAUTATI NOROCUL SI IN ALTA PARTE, de ce nu si intr-o tara din Uniunea Europeana, avand in vedere faptul ca majoritatea sucevenilor au rude, cunostiinte sau prieteni, plecate la munca acolo.