AGENŢIILE DE TURISM ŞI ANGAJAMENTUL LOR PE PIAŢA TURISTICĂ GLOBALĂ

Secolul XXI aparţine ramurilor economice legate de informaţie şi servicii. Industria grea, clasică, este în declin. Informatizarea şi apariţia roboţilor de orice fel a determinat scăderea rolului omului în procesul de producţie. Practic, ceea ce acum 50 de ani puteau face două braţe puternice, acum o poate realiza o simplă comandă, generată de apăsarea unui buton. Aceasta înseamnă, automat, că omul are din ce în ce mai mult timp liber. Pe de altă parte, datorită apariţiei mijloacelor de deplasare rapidă – în primul rând, avionul – şi a circulaţiei din ce în ce mai libere, oamenii doresc din ce în ce mai mult să viziteze alte ţări, alte locuri.

Pe plan internaţional turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari, cu multe economii naţionale care depind de el. În ţările dezvoltate creşte anual mai rapid decât creşterile medii ale economiei. Aportul la PIB al veniturilor din turism ajunge la (sau chiar depăşeşte) 30%. Termenul turism este uneori folosit ca peiorativ, implicând cunoaşterea superficială a culturilor şi minunilor naturii pe care le vizitează turiştii.

Turismul este o adevărată industrie a comunicării, a cunoaşterii reciproce, dar şi un segment economic aducător de venituri mari. 20% din PIB-ul Greciei este asigurat de turism. Deci, Grecia este o ţară cu potenţial turistic mare care ştie să îl exploateze. La polul opus se află, din păcate, România. Are un potenţial turistic imens, însă turismul românesc aduce doar 2% la PIB. În schimb, românii au un apetit din ce în ce mai mare pentru ieşirile în afara ţării.

Iată încasările din turism ale ţărilor din zonă, din 2009, potrivit Euromonitor. Din păcate, România se află pe ultimul loc în Europa Centrală şi de Est, între ţările cu potenţial turistic.

Austria – 18,43 miliarde de dolari

Turcia – 17,54 miliarde de dolari

Grecia – 16,08 miliarde de dolari

Croaţia – 9,39 miliarde de dolari

Polonia – 9,34 miliarde de dolari

Cehia – 7,24 miliarde de dolari

Ucraina – 3,92 miliarde de dolari

Ungaria – 3,84 miliarde de dolari

Bulgaria – 2,95 miliarde de dolari

Slovenia – 2,81 miliarde de dolari

Slovacia – 2,18 miliarde de dolari

Lituania – 1,38 miliarde de dolari

România – 1,21 miliarde de dolari

Ţări precum Turcia, Tunisia, Egipt, Bulgaria sau Spania s-au dezvoltat mult şi şi-au îmbunătăţit imaginea considerabil datorită turismului. Percepţia înseamnă de cele mai multe ori realitate, iar imaginea unei ţări, felul în care aceasta ştie să se promoveze, o marchează pe termen lung. Tocmai de aceea este mai uşor să creezi o imagine de la zero decât să o modifici.

Ce reprezintă turismul mondial la ora actuală?  În 2009, de exemplu, au fost 880 de milioane de turişti, în scădere cu 4% faţă de anul precedent din cauza crizei economice mondiale, dar totuşi, o cifră foarte mare. În 15 ani vor fi aproape două miliarde. Generând venituri publice considerabile, turismul este unul din sectoarele cele mai importante şi cu cea mai rapidă dezvoltare din economia naţională. Ramura turismului se identifică de obicei cu acomodarea: lanţuri hoteliere naţionale şi internaţionale precum şi o mulţime de firme mici, majoritatea afaceri familiale. IMM-urile reprezintă peste 90% din firmele de turism europene. Industria turismului cuprinde de asemenea destinaţii cu ofertele şi cu bogăţiile lor naturale şi culturale, precum şi operatori turistici profesionişti.  Globalizarea, apariţia unor noi destinaţii, noile tehnologii, au schimbat mediul competitiv al ţărilor europene. Astăzi instrumentul cel mai puternic în promovarea turistică îl reprezintă imaginea unei ţări, a unei regiuni sau a unui produs turistic. Dacă ne concentrăm asupra dimensiunii internaţionale, strategiile de construire a imaginii sau de promovare turistică sunt: crearea unei noi imagini turistice, re-poziţionarea unei destinaţii turistice tradiţionale, crearea unui grad de conştientizare într-un cadru competitiv, procesul de creare a brand-ului (brandul care acoperă nivelul regional/naţional).

Ei bine, nu am pomenit în acest articol cuvântul magic care poate facilita circulaţia turistică şi o fac chiar acum, în final.  Degeaba facem promovare şi degeaba avem site-uri cât mai frumoase, dacă nu avem cel mai important marketer din turism, cel care promovează şi, mai ales, vinde propria ţară şi beneficiază de imaginea celorlalte ţări. Este vorba de AGENŢIA DE TURISM.

Profilul şi imaginea agenţiilor de turism din România

La ora actuală, piaţa românească de turism se caracterizează printr-o aglomeraţie de oferte şi operatori turistici. Există câteva agenţii de turism mari (Paralela 45, J’Info Tours, Marshal Tourism, Eximtur, Perfect Tour, Christian Tour, Prestige Tours etc., respectiv Olimpic International, Aerotravel sau Happy Tour pe partea de business), care au reuşit să-şi creeze un nume pe piaţă şi care sunt cunoscute de public. În rest, putem spune că există o masă nedefinită de multe alte agenţii la care clienţii ajung prin proximitate (sediul agenţiei este aproape de casă sau de locul de muncă), prin cunoştinţe (recomandări), prin Internet (găsesc o ofertă atrăgătoare).

Clientul român alege mai întâi în funcţie de cost. Marea majoritate a turiştilor români evaluează o ofertă plecând de la buget. Dezavantajul în alegerea celei mai ieftine oferte este că de cele mai multe ori „socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg”, fapt care crează frustrări. Evident că de vină este agenţia şi nu buzunarul strâmt al românului care speră mereu să plătească puţin pentru cât mai mult. Nu există o varietate foarte mare a ofertelor. Majoritatea agenţiilor oferă în general cam aceleaşi destinaţii şi tipuri de pachete turistice cu mici variaţii de cost. Astfel, lipsa de diferenţiere între agenţii se adânceşte şi mai tare. E adevărat că este mai costisitor să găseşti oferte unice, care trebuie să pornească de la identificarea unei nevoi (ce vrea turistul român sa facă în vacanţă: să stea pe marginea piscinei ziua şi să meargă seara la discotecă; să găsească locuri neumblate pe care să le descopere cu piciorul; să se trateze la spa; să plece departe de lumea dezlănţuită; să facă turism cultural pe cont propriu; să facă turism cultural plecând cu un grup organizat). Este nevoie de un echilibru între ofertele „mainstream” pe care le caută majoritatea turiştilor, şi care aduc profit pe termen scurt şi mediu, şi ofertele „ieşite din comun” care se adresează turistului „cunoscător” şi care aduc profit pe termen lung prin faptul că stabilesc o fidelitate a turistului respectiv faţă de agenţie.

Potrivit unui studiu comandat de grupul Eurolines, în 2008, DOAR 14,37% dintre românii care se deplasează în scop turistic apelează la agenţiile de turism. Aceasta reprezintă circa 7% din totalul populaţiei României, o cifră foarte mică. De ce nu apelează turiştii români la agenţii? Iată care sunt principalele percepţii de care trebuie să se ţină cont:

  1. Majoritatea agenţiilor fac treabă de recepţie de hotel. Agenţii de turism sunt pe nedrept priviţi drept intermediari, comisionari, deşi în realitate sunt consultanţi.;
  2. Agenţiile de turism au un rol minimalist, nu se implică;
  3. Agenţiile de turism nu oferă valoare adăugată.
  4. Agenţiile de turism nu sunt interesate de destinaţii noi, inedite. Oferă doar staţiuni, destinaţii populare

 

Publicul ţintă al agenţiilor de turism

  1. 1. Publicul de oferte „mainstream”

–           venituri medii spre mari;

–           angajat la o companie multinaţională sau o companie românească de success;

–                 caută oferte prin Internet, îşi întreabă prietenii

–                 alege în funcţie de cost

–                 îşi permite să cumpere o vacanţă (sejur sau circuit) în Grecia, Italia, Croaţia, Spania

–                 visează la Maldive, Hawaii sau Caraibe

–                în vacanţă leneveşte la soare, merge la cumpărături, stă la terasă, merge în club, vizitează obiective turistice care sunt aproape de locaţia unde este cazat.

  1. 2. Publicul de oferte de lux

–                 venituri mari şi foarte mari;

–                 conduce o companie multinaţională sau o companie românească de success;

–                 îşi întreabă prietenii’

–                 alege în funcţie de locaţie;

–                 îşi permite să cumpere o vacanţă în Maldive, Hawaii sau Caraibe;

–                visează la Africa (safari), Thailanda, Japonia, Alaska;

–                 e obişnuit să lenevească la soare, să meargă la cumpărături etc, caută şi puţină aventură, adrenalină;

–                 face sport în vacanţă

–                 încearcă să găsească un echilibru între relaxare şi trăirea de experienţe noi, unice care prespun efort şi spirit de aventură.

  1. 3. Publicul român de oferte individualizate

–     venituri medii spre mari;

–     ucrează în domenii mai „boeme”: design, publicitate, media, cultură, ONG-uri;

–     caută oferte prin Internet însă fără succes, îşi întreabă prietenii;

–     merge pe cont propriu în vacanţă, deoarece nu gaseşte o ofertă care sa-l mulţumească

–     alege în funcţie de cost şi de experienţa pe care speră să o trăiască;

–     îşi permite să cumpere o vacanţă în Grecia, Italia, Croaţia, Spania, unde caută locuri mai puţin turistice;

–     visează la locuri care nu există;

–     fuge de marile aglomeraţii turistice, este cam sociofob;

–     dacă e să caute aglomeraţie, preferă compania băştinaşilor, deoarece i se oferă ocazia să cunoască un nou stil de viaţă;

–    în vacanţă leneveşte la soare, nu se jenează să facă nudism (de unde şi înclinaţia pentru paradisuri pustii), urcă pe munte, merge la cumpărături de suveniruri exotice, vizitează obiective turistice

4. Turistul expat 

–     venituri mari şi foarte mari;

–     conduce sau lucrează pentru o multinaţională, lucrează în Ambasade;

–     caută oferte prin Internet însă nu prea le pricepe, îşi întreabă prietenii

–     are o experienţă turistică bogată, este pretenţios, nu acceptă „balcanisme”, ştie clar de vrea;

–     este circumspect faţă de agenţiile de turism româneşti;

–     alege în funcţie de locaţie şi cost;

–    a fost deja de multe ori în Grecia, Italia, Croaţia, Spania;

–     visează la locuri interesante din punct de vedere cultural şi istoric.;

–      i-ar plăcea să să aibă ocazia să descopere România;

–     în vacanţă se relaxează, merge la cumpărături, vizitează obiective turistice.

 

10 MITURI DESPRE AGENŢIILE DE TURISM

(Studiu realizat de Societatea Americană a Agenţilor de Turism (ASTA) privind importanţa agenţiilor)

  1. 1. Mit: Toate agenţiile de turism sunt la fel

Realitate: Fiecare agenţie de turism este diferită şi are domenii de specializare diferite. Aşa că, în funcţie de tipul de călătorie pe care doriţi să o faceţi, veţi găsi un agent mai specializat decât altul. De aceea, este important ca atunci când vă planificaţi o călătorie, să alegeţi unul specializat pe acea destinaţie sau pe acel tip de pachet turistic.

2.    Mit:  Nimeni nu mai foloseşte serviciile agenţiilor de turism 

Realitate: Agenţiile de turism vând în toată lumea 51% din biletele de avion, 87% din toate croazierele, 81% din toate tururile şi pachetele turistice, 45% din închirierile de maşini şi 47% din hoteluri.

3. Mit: Agenţiile de turism încearcă să mă păcălească dacă nu îmi oferă cel mai mic preţ posibil
Realitate: Agenţii de turism cunosc avantajele şi dezavantajele fiecărui itinerariu. E posibil să identificaţi o ofertă mai ieftină, însă şi itinerariul vă poate da apoi dureri de cap. De exemplu, un timp de aşteptare mai mare pe aeroporturi şi multe nesincronizări. Un agent de turism va căuta să ofere clientului cel mai bun raport calitate-preţ, pentru cel mai direct şi rapid itinerariu posibil. Fireşte, clientul poate opta pentru variantele cele mai ieftine, iar agentul de turism îl va preveni asupra riscurilor.
  1. 4. Mit:  Este costisitor să apelezi la o agenţie de turism

Realitate:  Taxa pe care o percept un agent de turism depinde de la agenţie la agenţie (în România nu exista taxă de acest fel!).  Dacă unele din agenţiile de turism specializate pe produse de lux  percep taxe mai ridicate, media este destul de mică. Unele agenţii de turism vor elimina taxa sau vor oferi un discount o dată ce este achiziţionat un pachet turistic. Pe de altă parte, nu uitaţi că şi site-uri precum Orbitz şi Expedia impun o taxă de rezervare.

5.    Mit:  Pot să rezerv acelaşi itinerariu pe cont propriu fără să am nevoie de un agent de turism 

Realitate:  Deşi agenţiile de turism au acces la aceleaşi mijloace de rezervare, ele beneficiază totuşi de tarife şi aranjamente exclusive, care nu sunt disponibile publicului larg. De asemenea, există hoteluri care refuză să vândă camere la recepţie sau prin rezervare directă, chiar si atunci cand mai detin camere libere, intrucat acestea sunt alocate agenţiilor de turism, pe bază de contract. Aşa că, atunci când oricine altcineva îţi va spune “nu”, agentul de turism poate transforma răspunsul în “da”.


6.    Mit: Agenţiile de turism nu au informaţia atât de actualizată ca şi cea oferită de internet.

Realitate: Agenţii de turism obţin o parte din informaţii din aceleaşi surse ca şi site-urile de rezervări precum Orbitz sau Travelocity. De asemenea, agenţiile de turism primesc zilnic emailuri şi faxuri cu oferte speciale din partea prestatorilor de servicii, oferte care nu sunt publicate pe internet. De asemenea, reprezentanţii agenţiilor de turism au acces direct la prestatorii de servicii şi pot solicita oferte speciale.
7.    Mit: Agenţiile de turism sunt o pierdere de timp
Realitate: Deşi poţi găsi şi pe cont propriu aceeaşi informaţie oferită de agentul de turism, îţi ia mult mai mult timp preţios să o faci. Un agent de turism îţi salvează practic timpul, economisindu-ţi ore de căutări chinuitoare şi comparaţii de preţuri. Cunoştinţele şi experienţa agenţilor de turism le oferă calitatea de a identifica mereu cele mai bune aranjamente de călătorie.
8.    Mit: Agenţiile de turism şi-au pierdut forţa 

Realitate: Agenţii de turism rezervă zi de zi hoteluri, croaziere şi alte tipuri de aranjamente turistice. Dacă într-un loc vi se va spune “ne pare rău, nu avem locuri”, e posibil ca acelaşi prestator de servicii să găsească un loc pentru un agent de turism care se ştie că îi va aduce mai mulţi clienţi pe viitor.

9.    Mit:  Agenţii de turism buni sunt greu de găsit 

Realitate:  Există multe agenţii specializate pe anumite destinaţii şi pachete turistice, care, evident, oferă cele mai bune servicii în domeniu. Recomandăm agenţiile membre ale unor organizaţii de prestigiu. De asemenea, vă recomandăm să urmăriţi forumurile de discuţii.

10.    Mit:  Prin agenţiile de turism pot să îmi rezerv doar zborul şi hotelul 

Realitate:  Agenţiile de turism pot aranja şi transferurile, circuitele personalizate şi multe alte activităţi, în afara serviciilor de bază. De asemenea, reprezintă o excelentă sursă de informaţii privind restaurante bune, locuri care merită vizitate, bacşişurile care trebui oferite etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *