În urmă cu 6-7 ani, gândisem un curs de educaţie turistică, pe care l-am susţinut doi ani la rând în cadrul Academiei de Vară Atlantykron de la Capidava. Ei bine, cursul s-a bucurat de atenţie şi am obţinut în urma lui un feed-back bun.
Extrag câteva idei de bază, care pot constitui structura volumului „Arta de a călători”, pe care îl am în pregătire de mult timp.
Niciodată două acţiuni turistice pe acelaşi traseu nu sunt identice. De ce am considerat că este necesar un curs de educaţie turistică şi o carte de profil? Acest lucru a apărut din practică. Foarte mulţi oameni nu deţin elementele de bază ale participării la un program turistic (mai ales atunci când vorbim de turismul de grup).
Consider că este util să ofer câteva repere generale care să-i ajute pe oameni să-şi formeze o mentalitate de turist. Nu ne referim aici, bineînţeles, la veşnicul călător de la un loc de muncă sau de la un partid politic la altul. Ci la mentalitatea omului, care trebuie să-şi schimbe mediul pentru a-şi recăpăta energia fizică şi psihică, pentru a trăi experienţe noi, pentru a cunoaşte lucruri noi.
Ca şi corolar al unui sistem economico-social, turismul reprezintă vârful unei societăţi.
O ţară are economie, sistem politic, sistem social, infrastructură… Toate acestea lucrează în favoarea turismului. Sau în… defavoarea lui. Turismul le pune în valoare pe toate.
Turismul este extrem de elastic. Are capacitatea de a identifica, pentru orice tip de personalitate, o formă deosebită. Avem mai multe forme de turism: de afaceri şi de leisure. Cel de afaceri implică activitatea profesională, iar cel de leisure, odihna, recreerea, distracţia. Ca turism de leisure, avem următoarele forme: de sejur, de circuit, cu ocazia unor evenimente, de conjunctură, de week-end.
Este imposibil ca fiecare să nu-şi găsească o formă deosebită de turism, în funcţie de personalitatea şi idealurile lui.
„Oamenii călătoresc nu neapărat pentru a descoperi şi a cunoaşte lucruri noi, ci pur şi simplu pentru a avea de unde să se întoarcă din nou acasă” (Miguel de Unamuno, de la Univ. din Salamanca, „Negura”)
Atenţie! Sedentarismul e nociv.
Educaţia turistică este o educaţie interdisciplinară.
Cine călătoreşte, trăieşte mai mult.
Iată câteva personalităţi mari, multidisciplinare, din toate mediile, care au călătorit mult: Jules Verne, Alfred Nobel, Richard Branson…
Mediul din jurul tău te influenţează şi te schimbă. Cu cât vezi mai multe medii şi mai multe culturi, cu atât progresezi mai mult.
Turismul ne menţine în formă. Ne ajută să ne perfecţionăm educaţia, să ne dezvoltăm cultura, să vedem la faţa locului lucruri despre care am citit sau am văzut la televizor. În acelaşi timp, educaţia turistică ne învaţă cum să ne comportăm în timpul voiajului, cum să contribuim la reuşita unui program turistic, cum să gândim pozitiv.
Turismul este cel mai mare producător de amintiri. Gândirea pozitivă reprezintă primul pas pentru menţinerea în formă. În Occident, se pune accent pe menţinerea în formă, atât fizică, cât şi psihică, şi pe prevenire. Prin intermediul turismului îţi recapeţi cheful de muncă, obţii rezultate mai bune la locul de muncă, productivitate sporită, câştig superior.
Turismul nu reprezintă un lux, ci o necesitate! În ţările mai puţin dezvoltate, inclusiv România, este perceput ca un lux. De fapt, se poate face turism cu bani puţini. Rolul acestui curs este chiar şi acela de a arăta cum se poate face turism când nu dispui de câştiguri mari. Vom constata cu satisfacţie că turismul este cel mai mare producător de amintiri. Vezi albumele foto sau casetele video cu care ne mândrim.
Turismul este un hobby pentru toate vârstele. Atât tinerii, cât şi vârstnicii, au posibilitatea de a găsi o formă potrivită de turism. Tinerii au nevoie de adrelanină, turism de aventură, cu motocicleta, mountain bike, parapanta. Practic, o formă de consumare e energiei. Pensionarii preferă circuitele culturale, sejururi cu asistenţă medicală, croaziere, cursuri de dans (Germania).
Turismul de calitate nu se poate face fără o şcoală turistică. Lucrătorii în turism educă publicul, dar trebuie să aibă şi ei proprii educatori. O parte dintre voi veţi lucra în turism. Sau veţi fi gazde măcar, cu o anumită ocazie.
Importanţa LIDERULUI INFORMAL/DE OPINIE în atragerea unui grup către o anumită destinaţie este capitală.
În continuare, vă ofer un mic cadou:
ARTA DE A CĂLĂTORI
(fragmente din bestseller-ul „Supă de pui pentru sufletul călătorului” de Jack Canfield, Mark Victor Hansen şi Steve Zikman)
Material publicat cu sprijinul Editurii Amaltea ©
Despre carte: parte a binecunoscutei serii „Supă de pui”, această colecţie conţine 101 de relatări de călătorie, semnate de scriitori ca Pico Iyer, James Michener, Charles Kuralt sau Maya Angelou. Toţi aceştia celebrează arta călătoriilor prin ochi diferiţi. Fondatorii seriei – Jack Canfield şi Mark Victor Hansen – împreună cu scriitorul de turism Steve Zikman, au reuşit să adune relatări şi pilde care surprind situaţii specifice sau evenimente ce au schimbat viaţa unor oameni. Numitorul comun este reprezentat de călătorii, de turism. Cartea sugerează triumful spiritului omenesc asupra disconfortului sau lipsei de noroc. Ea arată că toate călătoriile dărâmă bariere şi prejudecăţi iar oamenii au mai degrabă lucruri în comun decât diferenţe. După cum susţine Angelou în finalul cărţii, “poate că turismul nu va preveni bigotismul, dar demonstrează că toţi oamenii plâng, râd, mănâncă, îşi fac griji, mor, îţi introduce ideea că dacă vrei să îi înţelegi pe ceilalţi, trebuie să devenim cu toţii prieteni”. “ANAT Media” va publica capitole din acest volum, cu speranţa că mesajele transmise vor ajunge direct în sufletele oamenilor de turism. Mulţumim pe această cale Editurii Amaltea – unul dintre liderii români ai pieţei de carte motivaţională şi de afaceri – pentru permisiunea de a reproduce fragmente din acest bestseller.
Atunci când îţi faci bagajele pentru a explora frumuseţile propriei tale ţări sau pentru a călători în lume, ia în considerare următoarele repere pentru a avea o călătorie fericită:
Călătoreşte cu seninătate. Nu călători pentru a vedea alţi oameni!
Călătoreşte încet. Avioanele sunt pentru a ajunge în anumite locuri şi nu pentru a le vedea; dedică-ţi timpul pentru a te delecta cu frumuseţea şi inspiraţia oferite de un munte sau de o catedrală.
Călătoreşte plin de aşteptări. Fiecare loc pe care îl vizitezi este asemeni unui colet plin de surprize, care aşteaptă să îl deschizi. Dezleagă-i sforile aşteptându-te la o mare aventură.
Călătoreşte plin de speranţă. „A călători plin de speranţă” – scrie Robert Louis Stevenson – „este mult mai bine decât a sosi undeva”.
Călătoreşte cu modestie. Vizitează oameni şi locuri cu veneraţie şi respect pentru tradiţiile şi modul lor de viaţă.
Călătoreşte plin de amabilitate. Stima pentru partenerii de călătorie şi pentru gazdele tale îţi vor îndulci calea în cele mai dificile zile.
Călătoreşte plin de recunoştinţă. Arată-ţi aprecierea pentru nenumăratele lucruri făcute de alţii pentru delectarea şi confortul tău.
Călătoreşte cu mintea deschisă. Lasă-ţi prejudecăţile acasă.
Călătoreşte plin de curiozitate. Nu este vorba de cât de departe ajungi, dar cât de adânc pătrunzi în minele de aur ale experienţei. Thoreau a scris o carte voluminoasă despre micuţul Walden Pond.
Călătoreşte cu imaginaţie. Aşa cum spune un vechi proverb spaniol, „cel care ar aduce acasă bogăţia Indiilor trebuie să aducă Indiile cu el”.
Călătoreşte fără frică. Alungă îngrijorarea şi timiditatea; lumea şi oamenii îţi aparţin în măsura în care aparţii şi tu lumii.
Călătoreşte cu relaxare. Potriveşte-ţi mintea să aibă parte de momente plăcute. Porneşte la drum.
Călătoreşte cu răbdare. Îţi ia timp să-i înţelegi pe alţii, în special atunci când întâmpini bariere de limbă sau de obiceiuri; fii flexibil şi adaptează-te la orice situaţie.
Călătoreşte cu spiritul unui cetăţean universal. Vei descoperi că oamenii sunt aproape la fel pe tot cuprinsul globului. Fii un ambasador al bunăvoinţei pentru toţi oamenii.
(Wilferd A. Peterson; trimis de Rebecca Esparza)