Un pic despre anul turistic 2012 la români

Nimic nou sub soare, destinaţiile preferate ale romanilor au fost, în această vară, ca de obicei, Litoralul Mării Negre pe turism intern, respectiv Grecia, Bulgaria şi Turcia pe turism extern. Şi e normal: românul doreşte, vara, să facă plajă. Au existat şi români cu buget mai mare, care au ales croaziere, destinaţii exotice etc.

Dacă ne referim la litoralul nostru, ei bine, calitatea serviciilor a fost îmbunătăţită, de la an la an. Încă mai sunt multe de făcut, dar e îmbucurător că majoritatea hotelurilor de 4 si 5 stele oferă condiţii foarte bune, iar referitor la servicii, mai multe hoteluri au introdus regimul all inclusive (circa 15) – din staţiunile Mamaia, Eforie Nord, Neptun-Olimp, Jupiter sau Saturn.

Sublinez că România are criterii mai dure de clasificare a hotelurilor, faţă de multe ţări occidentale. Din punct de vedere imobiliar, multe structuri de cazare sunt spaţioase şi confortabile. La calitatea serviciilor mai sunt probleme, ţinând cont că majoritatea angajaţilor de pe litoral sunt sezonieri. Pentru că avem sezon scurt – maxim două luni şi jumătate. Litoralul nostru nu este competitiv, încă, pe pieţele externe, primim foarte puţini turişti străini, care ar ocupa capetele de sezon.

An de an sunt renovate hoteluri. Hoteluri noi apar mai rar – cel mult 2-3 pe an. O zonă care se dezvoltă mult este Mamaia Nord – Năvodari, dar şi în staţiuni precum Vama Veche apar de la an la an structuri noi de cazare.

Cea mai mare creştere a numărului de turişti a fost inregistrată în plin sezon pe litoralul românesc, respectiv de 20% faţă de anul precedent. Hotelierii şi organizaţiile de profil susţin că a fost cel mai bun vârf de sezon după 1989. De asemenea, şi pe destinaţii externe apropiate au fost înregistrate creşteri ale numărului de turişti, cu între 5 şi 10%. Cheltuielile, însă, au stagnat la nivelul anului trecut, românii fiind încă precauţi din acest punct de vedere.

Referitor la incoming, deci turiştii străini care vin aici, România reprezintă o destinaţie interesantă, dar încă nu foarte populară. În total, în ţara noastră consumă nopţi de cazare în structuri de cazare autorizate circa 1,5 milioane de străini pe an, dintre care turişti veniţi pentru destinaţia România, nu pentru business sau evenimente, reprezintă doar o treime dintre aceştia. Iată ce spune Institutul Naţional de Statistică: sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică au crescut cu 12,7%, respectiv cu 8,1% în primul semestru al acestui an în comparatie cu aceeaşi perioadă din 2011. Astfel, sosirile au însumat 3,187 milioane, iar înnoptarile 7,048 milioane.

Sosirile turiştilor români au reprezentat 76,8% din numărul total, pondere apropiată de cea din semestrul I 2011. Sosirile în hoteluri deţin o pondere de 76,8% din total, în urcare cu 11,4%. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 21,3% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,9 puncte procentuale. Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în semestrul I 2012 de 3,436 milioane, în urcare cu 3,7% faţă de semestrul I 2011. Dar atenţie: acestea sunt doar intrări în ţară, majoritatea tranzitând România.

În concluzie, o uşoară creştere a numărului de turişti străini este înregistrată de la an la an, însă cifra acestora este încă foarte mică, daca e să ne comparăm cu destinaţiile turistice din jur (Grecia, Bulgaria, Croaţia, Ungaria). La ora actuală, principalul produs turistic solicitat de către străini constă în circuitele culturale tematice ale României. Faptul că potenţialul turistic românesc este valorificat într-o mică măsură este indicat de gradul anual de ocupare al structurilor de cazare din România, de numai 27%, potrivit INS. Deci este mult loc pentru mai bine…

După 1989, în România s-a dezvoltat cel mai mult turismul rural, apărut practic de la zero. De asemenea, a crescut turismul de afaceri, prin apariţia multor hoteluri de 3-5 stele, în marile oraşe, dintre care o parte, de lanţ internaţional. Turismul balnear promite să îşi revină. România nu este competitivă pe plan internaţional exact unde are turism de masă: turismul de litoral şi cel montan. Aceste afirmaţii nu-mi aparţin, ci sunt concluziile specialiştilor de la Organizaţia Mondială a Turismului (OMT) şi de la Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor, care au fost în România în perioada 2005-2008 şi au identificat punctele noastre forte. Este clar de ce nu suntem competitivi aici: pe segmentul montan nu putem concura cu Austria, Elveţia, Franţa, Italia, Slovenia şi chiar şi cu Bulgaria (da, folosesc vechea vorbă caragialească a românului – până şi bulgarii ne întrec), iar pe cel de litoral, Bulgaria ne-a depăşit de mult timp pe segmentul de leisure şi al turismului de familie, ca să nu mai amintesc că avem vecini precum Grecia, Croaţia, Turcia. Până şi Albania a început să se promoveze pe partea de litoral şi este în cataloagele unor touroperatori internaţionali. Însă mai toate aceste ţări au ceva în comun: clima mai bună şi un litoral mult mai mare. Noi avem doar 70 de km de litoral folosit pentru turism. Totuşi, vrem, nu vrem, cea mai mare parte a capacităţii de cazare a României se află pe Litoral (aproape 40% – circa 120.000 de locuri de cazare), urmată de Valea Prahovei, Predeal şi Poiana Brasov (unde sunt aproape 30.000 de locuri de cazare).

De ce întârzie „boom”-ul turismului românesc? Cred că avem probleme grave de comunicare şi de lipsă de coerenţă între instituţii, organizaţii, firme etc. Apoi, calitatea serviciilor şi infrastructura rutieră, care deşi e mai bună decât anii trecuţi, este încă incomparabilă cu cea din Occident. O altă hibă o reprezintă calitatea personalului din industrie. Probleme de calitate există în toată lumea, dar la noi marea problemă constă în lipsa unui middle management care să coordoneze adecvat activitatea angajaţilor. Există şi lipsa de formare, de profesionalism şi de bun simţ în multe cazuri. Este o mare nevoie de mai multe traininguri, cursuri de calificare. Este nevoie de mai multă constanţă şi atitudine. Românii sunt chiar performeri în acest domeniu, dar mulţi lucrează… peste hotare.

Şi mă mai întreb când o să vină investiţiile străine în turismul românesc. Pentru că autohtonii au tot investit, aşa cum au putut…

Analiză de Traian BĂDULESCU

2 comentarii


  1. Traiane,de 4 ani nu exista nici o strategie guvernamentala.In 4 ani de criza nu a fost sprijinit absolut deloc industria turistica din Romania.
    Nu avem brand de tara,nici o agentie care face incoming,din cele 15, nu a fost sprijinita.
    Cu Litoralul este alta treaba,s- a redus bugetul pe vacanta,e drept ca a si evoluat bine,lucrurile au evoluat,inclusiv relatia agentii- hoteluri.In,us,a fost foarte cald.
    Muntele e gol,la balneo..
    Nu s- a investit nmic in promovarea pe intern,legislatia e veche..
    Altceva..?

    Răspunde

    1. De acord cu tot ce spuneti. Asta am subliniat si eu: o mare problema o reprezinta lipsa de comunicare, mai ales la nivel institutional. Totul este la noi politizat, adevaratii profesionisti nu sunt luati in seama. Agentiile de incoming sunt din ce in ce mai putine. Litoralul a evoluat, paradoxal, fara sa aiba un sprijin mare din partea statului, de la centru. Turismul intern merge bine mai ales „datorita” crizei, ca altfel…
      Chiar nu putem face nimic? Ce spuneti, tara asta nu mai are nicio sansa din punct de vedere al sprijinirii turismului? „Putem” doar 27% grad anual de ocupare la nivelul tuturor structurilor de cazare?

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.