Proiectul „Curtea Domnească de Argeş – capitală a turismului românesc”, s-a desfăşurat pe parcursul unui an şi a fost implementat de Primăria Municipiului Curtea de Argeş şi finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.3 – “Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică” Operaţiunea Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specific.

În cadrul proiectului s-au promovat cele mai importante monumente cultural-istorice din oraş prin intermediul unor instrumente de comunicare complexă, precum un website turistic (www.curteadomneascadearges.ro) cu hartă interactivă şi descriere în detaliu a obiectivelor, a traseelor turistice ce au condus spre o creştere considerabilă a numărului de vizitatori faţă de anul precedent.

Monumentele incluse în acest proiect ambiţios sunt: vestita Mănăstire a Argeşului, Fântâna lui Manole, Curtea şi Biserica Domnească, picture interioară din cadrul Bisericii Domneşti, Biserica Sân Nicoară, Muzeul Municipal şi Casa Norocea,

Monumentul spre care se îndreaptă cu predilecţie paşii vizitatorilor sosiţi la Curtea de Argeş este impresionanta biserică a Mănăstirii Argeşului. Biserica a fost construită între 1514 şi 1517 de Neagoe Basarab pe locul primei Mitropolii a Ţării Româneşti şi terminată de ginerele său, Radu de la Afumaţi, la1526. După unele refaceri parţiale şi întregiri în timp ale ansamblului său, vătămatăşi de un puternic incendiu, biserica a fost refăcută din temelii (unele transformări au diminuat valoarea istorică a monumentului) de către arhitecţii André Lecomte du Noüy şi Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Lucrările s-au finalizat în anul 1885, biserica fiind resfinţită la 12 octombrie 1886.

Biserica mănăstirii Argeşului impresionează privitorul prin elementele şi decoraţiunile sale orientale, de factură arabo-turco-caucaziană, aşezate pe registre ample pe faţadele din piatră făţuită, dar şi prin monumentalitate şi echilibru. Din pictura originară (1517-1526), de o certă valoare artistică, operă a zugravului Dobromir, s-au păstrat doar câteva fragmente la Muzeul Naţional de Artă al României.

În parcul ce înconjoară Biserica episcopală se află o cruce de piatră din anul 1662, Palatul episcopal şi paraclisul unde se păstrează moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia (1885) precum şi trei interesante biserici de lemn din veacurile XVIII-XIX, transmutate aici din zone limitrofe Argeşului. Tot aici se găseşte capela în care se află sicriul Regelui Carol al II-lea.

Curtea de Argeş poate deveni, în timp, una dintre principalele destinaţii turistice ale ţării. Pe lângă nenumăratele obiective din oraş, în zonă se află Barajul de la Vidraru, Cetatea Poienari şi Transfăgărăşanul. Regiunea dispune de hoteluri şi pensiuni turistice şi agroturistice de calitate.