Malta sau… turism 100%

De ce Malta? Mi-am pus mereu întrebarea asta, mai ales înainte de a pleca în infotripul organizat de Malta Travel – touroperatorul român specializat pe această destinaţie, care activează din 1999. “Ce aş putea face în Malta o săptămână?” – era a doua întrebare la care doream să găsesc răspuns.

În primul rând, câteva amănunte despre această ţară insulară. Republica Malta este un arhipelag în centrul Mării Mediterane, situat la 93 de km sud de Sicilia, Italia și la 288 de km nord de Tunisia. Malta are o suprafață de doar 316 km², fiind unul dintre cele mai mici și mai dens populate state din lume. Capitala de facto este Valletta, iar cel mai mare oraș este Birkirkara. Pe insula principală se găsesc multe orașe mici, ce formează o Zonă Urbană Extinsă cu o populație de 368.250 de locuitori (majoritatea populației din țară). Țara are două limbi oficiale: malteza (considerată a fi limba națională, combinaţie între arabă, dialectul sicilian al limbii italiene şi  cuvinte engleze; este, practic, singura limbă semitică vorbită în Europa, folosind ca scriere alfabetul latin) și engleza. Statul maltez cuprinde șase insule: Malta (246 km²), Gozo (67 km²), Comino (3 km²), Filfla (care înseamnă „boabă de piper”) şi cele două insule gemene St.Paul.

Pe lângă cei 400.000 de locuitori, Malta are și un număr semnificativ de rezidenți (în special britanici în vârstă, retrași aici, la pensie, datorită climei excepționale și a costurilor extrem de convenabile). Densitatea populației este foarte ridicată, de 1249 locuitori pe kilometru pătrat. Astfel, Malta este țara cu cea mai mare densitate din Europa și a treia țară ca densitate din lume. 94 % din populație locuiește în mediul urban. Datorită influențelor siciliene, populația malteză aparține și grupei romanice. 1,8% din locuitorii Maltei sunt de o altă naționalitate decat cea malteză. Limbile oficiale sunt malteza și engleza.

Potrivit lui Mario de Marco, politician şi academician maltez care deţine, în prezent, funcţia de secretar parlamentar pentru turism, mediu şi cultură, membru al Guvernului maltez, Malta este un arhipelag mic, dar cu atmosferă şi influenţă internaţională. Este un loc de unde a început istoria, ţinând cont că templele megalitice de aici, care datează de circa 7000 de ani, sunt mai vechi decât piramidele sau decât complexul de la Stonehenge. Istoria Maltei înseamnă, de asemenea, vestigii pornind de la Imperiul Roman, până la citadelele Cavalerilor Ioaniţi. Principalele pieţe turistice ale Maltei sunt, în prezent, Marea Britanie, Italia, Franţa, ţările scandinave şi Spania. Turiştii – majoritatea, europeni – vin atât pentru cultură, cât şi pentru agrement, diving, sporturi nautice, afaceri şi evenimente, învăţarea şi aprofundarea limbii engleze.

Mario de Marco & Traian Bădulescu

 

Care este secretul Maltei?

Am identificat toate răspunsurile privind “secretul” Maltei la întoarcerea din infotripul organizat de Malta Travel, la care au participat aproape 30 de jurnalişti precum şi cele trei membre ale trupei muzicale “Heaven” – care promovează activ această destinaţie. Mi-am dat seama că a fost o săptămână dinamică, plină de aventură, în urma căreia am rămas cu amintiri plăcute. Pas cu pas, am aflat secretul Maltei – dacă pot spune aşa, cea mai turistică ţară pe care am vizitat-o vreodată. Deşi nu are peisajele Thailandei sau calitatea serviciilor din Turcia (în Malta vei primi servicii de calitate, dar nu vei întâlni servilism), deşi are foarte puţin all inclusive (dar ce nevoie ar fi în acest caz), Malta are un şarm aparte care atrage 1,3 milioane de turişti străini pe an. La un moment dat, mă întrebam dacă Malta mai are nevoie de altceva în afară de… turism. Doar în sezonul estival, pe o perioadă de 2 luni şi jumătate, maltezii organizează peste… 70 de feste. Fiecare orăşel sau sătuc are un sfânt care îl patronează, iar maltezii îi dedică o zi aparte. Aceste sărbători constituie adevăraţi magneţi pentru turişti. Ce înseamnă o festă? Artificii spectaculoase,

Festa malteză

atât aeriene, cât şi la sol… Jocurile de artificii ţin uneori ore în şir. Uneori, din păcate, unii artificieri mai cad victime… Iar în urma sacrificiului lor ei sunt consideraţi eroi naţionali. E de subliniat că jumătate din producţia de artificii a Europei aparţine… Maltei. Festele mai înseamnă spectacole de muzică tradiţională sau clasică, parade ale cavalerilor costumaţi în stil medieval sau baroc… Iar bisericile şi catedralele sunt acoperite de mii şi zeci de mii de luminiţe multicolore. Plus atmosferă de carnaval, târguri de suveniruri…

Turismul de aventură este ca la el acasă în Malta. Previn turiştii care doresc să vină aici: nu veţi avea timp de odihnă şi de lâncezit la plajă! Dacă doriţi asta, puteţi alege Bulgaria sau Turcia. Din Malta te poţi întoarce obosit fizic, însă total relaxat spiritual. Printre programele opţionale recomand un jeep safari de câteva ore în insula Gozo – cea de-a doua insulă a arhipelagului maltez (cunoscută drept insula legendarei Calypso). Un jeep-safari inedit, în cadrul căruia veţi

Jeep Safari în Gozo

avea opriri în orăşele vechi sau veţi putea vizita… biserici şi catedrale. Atenţie: în Malta se şofează pe dreapta, după sistemul britanic. Puţini ştiu că 36% din populaţia lumii şofează pe dreapta, deci nu este o cifră chiar minoritară. Povestea părţii de stradă pe care se circulă este foarte interesantă. Ei bine, şi mai puţini ştiu că prima regulă este cea britanică – apărută la începutul secolului XVIII – care impunea circulaţia pe partea stângă. De ce?

Dwejra - Fereastra albastră

Pentru că majoritatea călăreţilor – fiind dreptaci – puteau manevra sabia sau oricare alt accesoriu util apărării şi nu numai – fireşte, pe partea dreaptă. Pentru a avea vizibilitate şi libertate de manevră, e logic că ei avea să circule pe stângă. Datorită acestei reguli, atunci când au apărut automobilele, normal că s-a păstrat volanul pe dreapta.

Însă la începutul secolului XIX a intervenit o schimbare… Impusă de Napoleon, care a introdus regula circulaţiei pe dreapta. Regula a fost adoptată de mai toate statele europene, cu excepţia celor aflate sub dominaţie britanică. Deci noi şofăm de la… Napoleon citire.

Revenind la Malta… tot pe insula Gozo am vizitat o catedrală impresionantă – Biserica Ta’ Pinu (Biserica Miracolelor), loc unde au păşit ultimii doi papi: Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea. Interiorul maiestuos reprezintă o oază de linişte şi răcoare pe această insulă

Biserica Ta’ Pinu (Biserica Miracolelor)

stâncoasă, semi-aridă şi totuşi foarte spectaculoasă. De fapt, pe tot cuprinsul arhipelagului maltez am trăit o senzaţie paradoxală: deşi mă aflam pe insule mici, mă simţeam, în acelaşi timp, oaspete al unei mari metropole vest europene.

În oraşul Victoria de pe Gozo poate fi admirată panorama Citadelei – The Gran Castello. De asemenea, în preajma insulei Comino, situată între Gozo şi Malta, a fost turnată cea mai recentă versiune a filmului Contele de Monte Cristo. Turiştii pot vizita, cu ambarcaţiuni, această zonă sau Grota Albastră, dispusă în sud vestul insulei principale, Malta. Bărcile cu motor explorează, timp de o jumătate de oră, această grotă, intrând pe sub un arc de stânci imens şi spectaculos.

Pentru amatorii de distracţie, recomand din plin staţiunea St. Julian’s, situată pe insula Malta, la nord de Valetta, plină de discoteci, baruri şi cluburi. Pe principala arteră a vieţii de noapte, sunt înghesuite câteva zeci de cluburi, baruri şi localuri. Distracţia este ca la ea acasă. Am fost şi noi într-un astfel de club. După 12 noaptea, nu mai aveai unde să arunci un ac. Majoritatea tinerilor – veseli, chiar euforici – proveneau din Marea Britanie, ţările scandinave, Franţa şi Germania, dar erau şi mulţi turişti ruşi sau din ţările baltice. DJ-ul – de culoare, cu tunsoare rasta – a antrenat mulţimea non stop şi ne-a şi învăţat un stil nou

Viaţa de noapte în St. Julian's

de dans.

Malta este şi o destinaţie preferată pentru filme artistice. Chiar în timpul şederii noastre, Brad Pitt şi staff-ul său erau cazaţi la hotelul Intercontinental din St. Julian’s, unde filmau pentru “World War Z” – un box office pentru 2012, cu siguranţă. Regizor este Marc Forster. Deci, succesul va fi garantat.

Unul dintre avantajele Maltei este că, oriunde te-ai afla, marea este aproape. Românii preferă, totuşi, hotelurile situate direct pe malul mării. La capitolul premium, recomand clar Intercontinental (serviciile oferite de acest lanţ internaţional sunt garantate) – atât pentru odihnă, cât şi pentru evenimente. De pe terasa situată la ultimul etaj al complexului veţi beneficia de o panoramă unică a staţiunii St. Julian’s. Inaugurat în 2003, hotelul are propria plajă – cu nisip, aşa cum doresc românii – şi 451 de camere, fiind cea mai mare unitate de cazare din Malta. Scott Duffy, Leisure Sales Executive al

Scott Duffy, Intercontinental Malta

Intercontinental, ne informează că hotelul are cel mai mare business center din Malta. Cei mai mulţi turişti vin din Germania, Marea Britanie şi Italia, dar şi românii sunt printre cei care preferă de câţiva ani acest hotel, în special vara sau pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă. Criza a afectat rezervările pentru Intercontinental Malta doar în 2009, din 2010 începând o perioadă de revenire şi creştere.

Unul dintre hotelurile favorite ale românilor este Suncrest din Qawra, de 4 stele. De ce? Pentru că este pe malul mării, are plajă şi oferă servicii de all inclusive. Am întâlnit acolo mulţi turişti români. Am discutat în special cu un cuplu la un pic peste 40 de ani. Amândoi erau foarte mulţumiţi de alegerea lor pentru Malta. Cu avion cu tot, cheltuiseră aproape 1200 de euro pentru o săptămână în Malta, plus încă 500 de euro pentru programe opţionale. Unul dintre programele opţionale care i-a încântat este excursia de o zi în Sicilia, cu vizitarea vulcanului Etna. Acest program costă 140 de euro de persoană, include transport cu o ambarcaţiune, servicii de masă, şi merită pe deplin.

Vedere de la etajul 15 al hotelului Intercontinental Malta

Turiştilor le recomand şi nenumăratele muzee, precum Palatul Marilor Maeştri din Valetta – unde pot fi văzute de aproape impresionantele armuri ale Cavalerilor Ioaniţi – apărători ai Creştinismului şi ai Europei, începând cu secolul XVI, după ce s-au refugiat aici din Cipru. Capitala Maltei a fost fondată de aceşti cavaleri în 1566, piatra de temelie fiind pusă de către Marele Maestru Jean Parisot de la Valette (de aici provenind şi numele oraşului). Valetta este cea mai fortificată capitală din lume şi, poate, şi una dintre cele mai mici: are o populaţie de doar… 6.098 de locuitori.

1,3 milioane de turişti străini pe an

Revenind la cei 1,3 milioane de turişti. Este o cifră care caracterizează atât România, cât şi Malta. Este vorba de numărul turiştilor străini care au vizitat în ultimul an cele două ţări. Frumoasă coincidenţă, însă, mai ales pentru Malta…

Pentru că România are 22 de milioane de locuitori şi o suprafaţă de 238.391 de kmp, iar Malta, puţin peste 400 de mii de locuitori şi o suprafaţă de numai 316 kmp, puţin mai mare decât Bucureştiul. Dacă raportăm la populaţia Maltei, asta înseamnă că România ar trebui să primească, pentru a o duce la fel de bine… 71,5 milioane de turişti!

Malta reprezintă un exemplu la nivelul Uniunii Europene. Este ţara cu cel mai mare nivel de încasări din turism per cap de locuitor din UE, pe următoarele locuri fiind Cipru şi Austria. O ţară insulară, cu multe pietre şi stânci (e drept, unele foarte spectaculoase), dar şi cu multe vestigii istorice, pornind de la cele mai vechi construcţii umane din lume – temple megalitice vechi de 7000 de ani. Se zice că Malta are 365 de biserici şi catedrale, cât zilele anului. E fascinant să vezi cum locuitorii unui arhipelag modest ca dimensiune au construit lăcaşe de cult catolice grandioase, care se apropie de catedrala Vaticanului sau de catedrala St. Paul din Londra.

Peste 20% din PIB-ul maltez este asigurat de turism. La noi, ponderea este de doar 2%, deci de zece ori mai mică. Malta a încasat din turism, în 2010, 1,1 miliarde de euro. România încasează la fel, dar raportat la populaţie… Ministerul Turismului din Malta are un buget anual de circa 35 de milioane de euro, dintre care 16 milioane de euro destinaţi exclusiv promovării.

Mdina

Maltezii investesc mult în turism şi primesc… şi mai mult. Ştiu să se promoveze la maxim, deşi în toată Malta nu o să găseşti o plajă măcar aproape la fel de mare precum cea din Mamaia. Maltezii ştiu să facă turism la maxim din pietre, evenimente şi… istorie. Cât despre accesibilitate… 98% dintre turiştii care ajung acolo aleg avionul.

Air Malta, compania aeriană naţională, operează pe piaţa românească doar zboruri charter din iunie până în septembrie şi de Revelion. Românii pot ajunge în Malta într-o vacanţă de o săptămână sau două, achiziţionând pachetul turistic de la o agenţie.

Potrivit lui Victor Mifsud, directorul de vânzări pe segmentul de chartere al Air Malta, compania nu plănuieşte să introducă, deocamdată, curse regulate pe pieţe precum România, Bulgaria sau Ungaria, ci doar zboruri charter operate în urma unor contracte de închiriere a aeronavelor semnate cu touroperatorii locali. Prioritatea companiei este de a transporta turişti care îşi cumpără pachete de vacanţă în Malta, de aceea pe cursa din Bucureşti, din cele 168 de locuri din avion, doar opt se pot rezerva independent. Restul se vând în cadrul unor pachete turistice. În Malta se mai poate ajunge cu zboruri cu escală operate de companii precum Alitalia, Lufthansa sau Air France.

Mark Neville si trupa Heaven (Aliana Roşca, Roxana si Adina Postelnicu)

Potrivit estimărilor „Malta Travel”, cei peste 4.000 de turiști români care își vor petrece în acest an concediile în Malta vor cheltui, în total, pe vacanță peste 5,2 milioane de euro.  O creştere substanţială faţă de anul precedent.

Cei aproximativ 2.700 de români care şi-au făcut vacanţele în Malta anul trecut au cheltuit împreună circa 3,5 milioane de euro pe sejur. ”Cheltuiala medie pe biletul de avion și pe cazare a unei persoane care vizitează Malta este de circa 800 de euro, iar în afara acestor bani, fiecare turist mai cheltuiește, în medie, în Malta, aproximativ 500 de euro. Deci, în total, pentru o vacanță în Malta, un turist român alocă, în medie, 1.300 de euro”, spune

Mark Neville Farrugia, Malta Travel

Mark Neville Faruggia, directorul agenției Malta Travel.

Ținând cont de aceste calcule, se poate estima că cei 2.700 de turiști români care au vizitat Malta au cheltuit pentru vacanță aproximativ 3,5 milioane de euro.Tarifele au rămas la nivelul anului trecut, însă pachetele sunt mai consistente.

Majoritatea turiștilor care își fac vacanțele în Malta au studii superioare și venituri mediii spre mari. Acești turiști doresc o vacanță activă, vor să viziteze diverse obiective şi nu doar să stea la plajă. După cum spuneam mai devreme, Malta nici nu este bogată în plaje de nisip, însă oferta turistică a micului arhipelag completează din plin lipsa acestora.

Malta reprezintă şi o destinaţie pentru turismul educaţional, în special pentru copiii şi tinerii care doresc să înveţe sau să aprofundeze limba engleză. Pentru sezonul turistic 2011, Malta Travel a lansat un program de cursuri gratuite de limba engleză pentru turişti, care se desfăşoară timp de o săptămână, cu un program de 4 lecţii pe zi. Una dintre cele mai cunoscute şcoli este Berlitz English School, care respectă întocmai standardele britanice.

Ar fi mai multe de spus, dar nu doresc să vă plictisesc, intenţia mea fiind aceea de a vă oferi un reportaj practic. Voi reveni, în timp, cu alte subiecte legate de Malta, pentru că merită! Voi mai alege această destinaţie şi, probabil, voi opta pentru o ofertă personalizată, nu de grup, ca să am timp să vizitez tot ce doresc. Intuiţia mea spune că Malta va înregistra o creştere exponenţială de pe piaţa românească în următorii ani. Sunt sigur că de Revelion vor fi, ca de obicei, mai multe curse charter, dar mai e până atunci… Deşi, recomand turiştilor să-şi rezerve cât mai din timp, pentru a-şi alege serviciile dorite şi pentru a beneficia de un preţ mai bun. Haideţi să devenim cu toţii „cavaleri de Malta”. Măcar pe plan turistic.

Pentru alte informaţii: www.malta.ro

Documentare realizată cu sprijinul Malta Travel

Un comentariu


  1. Foarte bună observaţia legată de numărul de turişti care păşesc în Malta şi România şi câţi s-ar cuveni să vină la noi, dacă s-ar păstra proporţia…

    Deşi n-am ajuns niciodată în Malta (but never say never 🙂 am cunoscut câţiva maltezi în diferite alte colţuri ale lumii şi mi-au părut nişte oameni extraordinari, cu anumite trăsături de caracter cizelate de sute de ani de locuit în mijlocul Mediteranei, la răscruce maritimă de imperii.

    Să nu mai zic că, odată ce ai cunoscut 5 maltezi, poţi zice că ‘cunoşti’ cel puţin jumătate din Malta, pentru că, atunci îi spuneai unuia pe cine altcineva mai şti din ţara lui, cel mai adesea îl cunoştea :-).

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *