« De 25 de ani facem diferenţa » este noul slogan al touroperatorului român Paralela 45, care iată că în acest an aniversează un sfert de veac. Au trecut deja 25 de ani de când doi prieteni buni, Alin Burcea şi Adrian Grigorescu, şi-au pus visurile şi speranţele de viitor în agenţia de turism pe care au înfiinţat-o, Paralela 45. Agenţia a fost deschisă în aprilie 1990, însă istoria este un pic mai veche… Şi continuă şi în prezent.
În anii 1990-1991, Alin Burcea ne spune că se stătea la coadă pentru… turism intern. Lumea se aşeza încă de la 8 dimineaţa, pentru a mai prinde locuri la mare. « Singura diferenţă era că la noi nu era pe şpagă. Dacă doreai să cumperi un loc de cazare decent la stat, trebuia să dai un ciubuc. Aşa funcţionau lucrurile atunci… La noi “şpaga” era pe chitanţă, cum s-ar spune, iar lumea rămânea uimită. Primul venit era, fireşte, şi primul servit. Când clienţii vedeau să îi servim şi cu un pahar cu apă, rămâneau de-a dreptul impresionaţi. În 1990, agentul de turism de la stat era Dumnezeul pe pământ iar clientul mai că se milogea de el. Pe când la noi, turistul era boier, se aşeza pe scaun, aştepta confortabil, era primit cu zâmbetul pe buze…”, spune Alin Burcea.
Aminteam, în epidodul precedent, că Turcia a fost prima destinaţie externă a românilor, în special cu Istanbul. Uneori se stătea în vamă între o zi şi o zi şi jumătate. “Era o coadă incredibilă. Erau agenţii care aveau o fată de vamă care nu ştiu cum, dar rezolva problemele şi turiştii lor treceau peste o oră graniţa. Lumea mergea şi cumpăra mohair, aur şi altele. Se zice că doar în primul an, circa un milion de români au ajuns în Istanbul. Cândva ne invadaseră turcii, acum îi invadam noi pe el, turistic… Marea majoritatea autocarelor plecau goale şi se întorceau pline de marfă. Puţinii pasageri care erau şi turişti 100% protestau, dar degeaba. Noi, românii, am asigurat atunci prosperitatea Marelui Bazar din Istanbul.”
Anii ’90: dezvoltarea turismului extern. China şi Grecia
Începând cu 1991 a luat amploare „migrația” românilor către Grecia şi China. Din China se aducea foarte multă marfă, turiştii-comercianţi venind de acolo, nu doar cu amintirile unei călătorii plăcute, ci şi cu multe haine, în timp ce din Istanbul se întorceau cu aur.
„Atunci erau curse TAROM Bucureşti – Beijing. La fel ca şi în cazul Turciei, avioanele plecau goale şi se întorceau arhipline cu mărfuri. Pe de altă parte, nici în cazul Chinei nu aveam nevoie de vize. Îmi amintesc că a fost în China şi asociatul meu, care mi-a adus 70-80 de pufoaice de iarnă, care se putea strânge şi face mici uşor”.
Apoi, în 1991 a urmat pe hartă Grecia. Doar că acolo românii aveau probleme cu vizele. „Grecii se comportau urât cu românii la acea vreme, cel puţin până în momentul în care obţineau viza. Faptul că noi stăteam la cozi la ambasadă le dădea funcţionarilor greci un aer de superioritate, de grandomanie. Ei au oricum o autosuficienţă a lor… Noi, touroperatorii, eram din start avantajaţi, pentru că obţineam mai uşor vize pentru turişti. Oricum era greu… Trebuia să aduci toţi turiştii la ambasadă, unii erau din ţară, veneau de departe… Erau situaţii în care turiştii stăteau la coadă, aşteptau şi nu mai apucau să intre. Apucă-te, cazează-i pe undeva, vino a doua zi la 7 dimineaţa… Ca să fim sinceri, nici americanii nu ne-au respectat la acordarea vizelor, până în prima parte a anilor 2000”, îşi aminteşte Alin Burcea.
În anii 1991-1993, românii preferau circuitele în Grecia. Ei erau avizi să viziteze cât mai mult, nu erau înebuniţi, ca acum, după plaje. Turiştii Paralela 45 doreau să vadă Atena, Delfi, Meteora şi altele. Plajele aparţineau litoralului românesc atunci. Românii mergeau în străinătate pentru a vizita, pentru a sta cu gura căscată, nu pentru a se relaxa.
Grecii ne-au învăţat ce înseamnă IATA
Anul 1994 a fost un an marcant pentru istoria sportului internațional, în jur de 200 de turişti ajungând în acel an la World Cup în America. A fost prima agenție care a dus turiști la un campionat de fotbal, după cel din America urmând campionatul din Anglia în anul 1996, Coupe de Monde în 1999 şi campionatul din Belgia în anul 2000.
În 1996 primul charter îşi lua zborul către Antalya, iar mai apoi către Grecia și Spania. Dar până să se ajungă la aceste performanţe, era încă mult de lucru…
„În 1991, am fost împreună cu 30 de colegi de la ANAT, unde eram preşedinte la acea vreme, la un curs de turism în Grecia, timp de o lună. Ne-a ajutat mult domnul Oreste Ungureanu, care din păcate a plecat dintre noi, cu obţinerea benzinei şi a unui autocar ONT. Am fost, pe cont propriu, un week-end în Creta. Oamenii de turism de acolo ne întrebau atunci câte avioane vom aduce, iar noi eram vai de capul nostru… Cel puţin, aşa credeam. Cine se gândea în 1991 la organizarea de curse charter dinspre România? Atunci s-au legat multe prietenii. Am fost acolo, de exemplu, şi cu Nicolae (Miki) Lech, care acum este directorul Nova Travel. Acolo am învăţat ce înseamnă IATA şi mai multe subtilităţi ale turismului. Unul dintre profesorii noştri de atunci, Spiros Paganis îl chema, de la agenţia Medair Atente, era directorul agenţiei fondate de tatăl fraţilor Joannides, la rândul lor fondatorii Go Travel – Sun Medair din România. Iar vărul lor are sistemul Hotelcon. În 1994, unul dintre fraţii Joannides a ajuns în România pentru prima dată, cu unul dintre autocarele mele. Joannides seniorul era atunci vicepreşedintele HATTA – ANAT-ul lor, şi avea în spate o istorie interesantă, fiind fost căpitan de vas. Era un domn, un lord”, spune Burcea.
Alin Burcea era la acea vreme primul preşedinte ANAT, mandatul său fiind în perioada 1990 – 1993. „Mă tot întrebam de ce m-au pus pe mine preşedinte”, subliniază Burcea.
Ei bine, în episodul viitor veţi afla „secretul” alegerii ca preşedinte ANAT al unui „puşti” de doar 26 de ani, cât avea Alin Burcea la acea vreme. Pentru că a exista un motiv. Şi veţi afla, cu lux de amănunte, cum au fost organizate primele chartere turistice cu avionul dinspre România spre Turcia şi Grecia.
