Gerard Klein: „Din ceea ce am vazut in librarii, am ajuns la concluzia ca in Romania se scrie mult”

Alaturi de Gerard Klein, la Premiile Vladimir Colin (Tinerimea romana, 2000)

2000

– Gerard Klein a revenit la Bucuresti dupa aproape 30 de ani –

„Unul dintre cei mai buni scriitori de SF de limba franceza, dar in acelasi timp antologist si critic valoros, Gerard Klein este si cel care editeaza si coordoneaza o colectie prestigioasa, care a consacrat multe nume – „Ailleurs et demain” (Ion Hobana). Nascut in 1937, Gerard Klein a debutat la 19 ani, cu o povestire, in revista „Fiction et Satellite”. Economist de profesie, el a publicat mai multe romane si zeci de nuvele, dintre care o parte sub pseudonimele Gilles d’Argyre si Marc Pagery. Capodopera lui este, fara indoiala, romanul „Seniorii razboiului” (1971), cunoscut si in Romania. Alte volume de succes: „Sceptrul hazardului”, „Chirurgii planetari”, „Gambitul stelelor” etc.

Interviu realizat de Traian Badulescu
T.B.

Domnule Gerard Klein, va aflati pentru a doua oara in Romania si cunoasteti mai multi creatori de gen din tara noastra. Care este opinia dumneavoastra privind situatia actuala a Science-Fiction-ului romanesc? Ma refer aici atat la nivelul literaturii, cat si la fandom…

G.K.

Din pacate, nu cunosc foarte bine Science-Fiction-ul actual din tara dumneavoastra. Dar imi face placere sa amintesc ca am vizitat prima data Romania in 1971. Atunci m-am intalnit cu scriitori romani ai epocii, printre care se numara Vladimir Colin care m-a si invitat -, Adrian Rogoz, Ion Hobana si multi altii. Am tradus in franceza si am publicat, in colectia pe care o coordonez, o culegere de nuvele semnata de Vladimir Colin. Privind situatia actuala a fandomului romanesc de SF… Ma aflu aici doar de cateva zile. M-as hazarda sa fac anumite constatari. Am petrecut aproape o saptamana la Iasi, unde am intalnit membrii Clubului „Quasar”, care m-au impresionat prin calitatea cunostintelor pe care le detin. Deci, cred ca nivelul fandomului romanesc este destul de ridicat. Privind literatura care se scrie in Romania, cu cateva mici exceptii, nu am citit nimic. Pentru ca lucrarile nu sunt, din pacate, traduse in limbile franceza si engleza. Oricum, din ceea ce am vazut in librarii, am ajuns la concluzia ca se scrie destul de mult. Acum am oferit, de exemplu, premiile „Vladimir Colin” pentru volumele publicate de creatorii romani.

T.B.

Dumneavoastra va implicati activ si in promovarea genului SF. Care este nivelul actual, care sunt, in prezent, tendintele Science-Fiction-ului?

G.K.

SF-ul este un gen care are, cu siguranta, un raport cu stiinta, dupa cum o indica si numele sau. Dar nu un raport direct, ci mai degraba un raport la ceea ce stiinta produce ca imagine. O imagine extraordinara – si ma gandesc la peisajele astronomice, reprezentari cum ar fi cea a mecanismului functionarii vietii sau a sistemului solar, a galaxiei… Pornind de la aceste imagini, prin vulgarizarea stiintifica, creatorii si cititorii efectueaza o calatorie prin imaginatie si se delecteaza cu povestiri si intamplari extraordinare. Creatiile SF nu deriva direct din stiinta, ci din subprodusele stiintei, care sunt imaginile sale.

T.B.

Dumneavoastra va implicati activ si in promovarea genului SF. Care este nivelul actual, care sunt, in prezent, tendintele Science-Fiction-ului?

G.K.

Nu pot sa am o opinie stricta asupra unui domeniu atat de vast… Anul trecut au aparut peste doua mii de volume in intreaga lume, dintre care 500 pe piata vasta a Statelor Unite si 100 in Franta. Nu exista Science-Fiction la general. Este ca si cum ai avea o opinie asupra literaturii… E imposibil, nu poti sa ai decat judecati de valoare asupra unor aspecte particulare…

…dar privind principalele directii, orientari actuale ale genului…

… nu exista una sau cateva orientari, ci o multitudine. Este ca si cum m-ati intreba care sunt tendintele actuale in domeniul poeziei sau al picturii. Fiecare scriitor constituie o personalitate distincta si are propriul stil. Nu exista berbeci care sa se tinteasca intr-o singura directie, sa vada numai un scop si nimic altceva in jur.

T.B.

Este posibil ca anul viitor, Eurocon – Conventia europeana de SF – sa se desfasoare in Romania. Veti veni?

G.K.

Nu stiu inca. Se poate, dar realitatea este ca am un calendar foarte incarcat, datorita alternantei dintre activitatile mele de editor si de scriitor. Acum am consacrat zece zile Romaniei si sunt incantat ca am revenit in tara dumneavoastra dupa 30 de ani. Am fost primit foarte bine si, inca o data, sunt multumit de ceea ce am vazut aici. Nu ma refer la aspectul precar al economiei pentru ca sunt economist de profesie si cunosc care este realitatea in Romania ci la oameni si la nivelul genului literar pe care il slujim.

T.B.

Dumneavoastra sunteti, ca meserie de baza, economist. Deci, indubitabil, dati dovada de o doza de pragmatism. Poate sa traiasca din scris un creator de Science-Fiction, in Occident?

G.K.

Daca este un scriitor bun si are succes, raspunsul este, categoric, da. Din nefericire, foarte multi scriitori nu reusesc sa culeaga roadele financiare in urma scrisului. Motivele ar fi mai multe: ori nu sunt valorosi ori operele lor expun idei si concepte foarte dificile, foarte complicate pentru marele public; in sfarsit, in Statele Unite exista mai multe sute de scriitori de SF care traiesc din scris. In Marea Britanie, numarul lor este mult mai mic: probabil 20. In Franta, cifra este, poate, si mai mica: intre 10 si 20. Bineinteles, toti acestia castiga foarte bine din scris. Deci, visul de a trai in urma creatiilor Science Fiction poate fi atins, dar doar de un numar mic de scriitori. Singura conditie este sa fii cu adevarat bun…

…in tara noastra, numarul este 0…

…cred ca si in Romania sunt scriitori care traiesc din principala lor activitate. Doi, trei sau cinci, nu stiu… Cei cativa care sunt trebuie sa fie foarte exigenti cu ei insisi. Cine scrie o carte la nivelul celor publicate in strainatate si ma refer in principal la stilul anglo-saxon – poate avea un mare succes atat aici, cat si peste hotare. Repet, nu cunosc prea bine situatia SF-ului romanesc, dar sunt convins ca sunt cativa scriitori care pot trai din scris si care pot deveni cunoscuti si in strainatate.

T.B.

Sufera SF-ul european de un complex in fata celui american?

G.K.

Nu cred. De exemplu, Science Fiction-ul englez este de o calitate foarte buna, si asta nu datorita limbii in care este scris. In nenumarate cazuri, acesta a reusit sa se impuna in fata SF-ului american. John Brunner si Ian Watson sunt doar doua nume, dar lista este foarte lunga. In ceea ce ii priveste pe francezi, este adevarat, impactul lor este mai mic. Pentru ca nu se afla la acelasi nivel ca si colegii lor americani. In ceea ce ma priveste, multe carti semnate de mine au fost traduse in engleza si publicate in Marea Britanie si Statele Unite. Am convingerea ca un scriitor care semneaza carti de o foarte buna calitate va avea oportunitatea de a fi tradus si de a se impune pe alte piete. Este drept ca piata americana este mult mai vasta, in comparatie cu cea europeana. In Europa, este mult mai dificil, atat pentru revistele si colectiile de gen, cat si pentru scriitori, sa-si gaseasca un public numeros. Sunt situatii cand si englezii intampina dificultati pe piata americana, desi limba este comuna. De ce? Deoarece engleza vorbita in Statele Unite nu este aceeasi cu cea din Marea Britanie. Este logic ca scriitorii englezi nu au nevoie de a fi tradusi in S.U.A. Dar limbajul folosit de ei este cu mult mai dificil… In schimb, operele lor sunt de o foarte buna calitate. Sa nu il uitam pe Arthur Clarke…

T.B.

Daca, in privinta calitatii, Europa se afla cel putin la acelasi nivel cu Statele Unite, de ce, totusi, SF-ul de limba anglo-saxona se detaseaza net de cel scris in alte limbi?

G.K.

Cred ca lumea anglo-saxona da dovada de o deschidere mai mare spre viitor in comparatie cu vechea lume europeana – si ma refer, in special, la popoarele latine. Cam asta ar fi cea mai logica explicatie.

T.B.

Putem discuta, in prezent, despre o delimitare clara intre Science-Fiction si fantastic?

G.K.

Bineinteles. Sunt doua genuri literare care nu au nimic in comun. Diferenta intre ele este aceeasi ca si cea dintre SF si romanul de dragoste. In fantastic apar, de exemplu, fantomele si vampirii. In SF intalnim cu totul alte elemente: robotii, astronavele… Deci, doua lumi complet diferite…

…totusi, in Romania precum si in alte tari, se practica, in ultima perioada, o mixtura intre cele doua genuri. Ba, as putea spune ca si cei care au inceput prin a scrie SF folosesc acum multe elemente de fantastic si prefera soft Science-Fiction-ul.

Din punct de vedere istoric, aceste genuri literare sunt foarte diferite. Inca o data, ele nu au aproape nimic in comun. Nu sunt de acord cu acest aspect.

T.B.

Sunteti un scriitor profesionist. In consecinta, ne puteti dezvalui o parte din viitoarele dumneavoastra proiecte?

G.K.

Acum scriu un roman care are ca tema viata si inteligenta artificiala. Lucrez de aproximativ trei ani la el si sper sa il finalizez anul urmator. Dar, mereu, cand ma apuc de lucru, intervine ceva care ma opreste. Asa cum s-a intamplat, candva, si cu Seniorii razboiului… Calendarul meu este foarte incarcat si ultima saptamana a fost rezervata exclusiv de vizita in Romania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *