Snagov reprezintă o atracție turistică renumită pentru bucureșteni și nu numai. Însă, până nu cu mult timp în urmă, era doar o destinație de o zi, de petreceri sau loc al caselor de vacanță. În ultimii ani, Snagov a devenit și destinație de turism rural, oferind, în acest sens, câteva surprize plăcute. Veți vedea puțin mai târziu despre ce vorbesc.
Puțini știu că Lacul Snagov provine din fosta mare Sarmatică, existentă acum 2,5 milioane de ani. Marea Neagră, lacul Balaton și lacul Snagov reprezintă rămășițele acestei mări, iar lacul Snagov este un liman fluvial al râului Ialomița. Cu 16 km lungime, o suprafață de 600 de ha și o adâncime maximă de 9 m., Snagov este cel mai mare lac din România după Razelm precum și cel mai adânc lac din Câmpia Română.
O altă atracție a regiunii, Mănăstirea Snagov, mai este denumită și Mănăstirea Vlad Țepeș. Biserica poartă hramul “Intrarea în biserică a Maicii Domnului” și reprezintă o construcție în stil bizantin din anii 1517 – 1521. Biserica a fost construită de domnitorul Neagoe Basarab si are influențe grecești care amintesc de mănăstirile de la muntele Athos. Aici s-a înființat prima tiparniță din Muntenia, în 1643.
De asemenea, Snagov se mândrește cu o mică parte din vechii Codri ai Vlăsiei, care formează pădurea Snagov de astăzi, amenajată sub formă de parc, cu o întindere de 1470 de hectare.
Acum vă voi spune o poveste mai nouă, dar care a influențat mult destinația turistică Snagov. Anume, povestea Grădinii Vlahiia. Acum mai bine de 20 de ani, antreprenorul Cristian Dumitrescu şi-a ridicat în Snagov o gospodărie de inspiraţie maramureşeană şi ca amintire a casei bunicilor săi. Cum îi stă bine oricărei gospodării aceasta cuprindea o grădină de legume, și animale. De aici şi până la Grădina Vlahiia de astăzi a mai fost un singur pas.
„Revenit în ţară după Revoluţie şi descoperind frumuseţile Maramureşului mi-am dorit să mă implic din ce în ce mai mult în activitatea de agroturism. Aveam infrastructura necesară, aşa că, în urmă cu 4-5 ani, am achiziţionat şi primele două căsuţe de lemn maramureşene, pe care le-am strămutat. Întotdeauna mi-am dorit ceva autentic, tipic românesc făcut după un concept propriu. Cu trecerea anilor, cererea fiind într-o permanentă creştere, m-a făcut să mai achiziţionez încă două case de lemn, ajungând în forma de astăzi, la un total de patru case maramureşene, a câte patru camere fiecare şi, separat, Casa Toscana, cu două camere de închiriat. Astfel, am căutat să armonizez pasiunea pentru zona rurală a Toscanei cu specificul românesc. Aceste influenţe se vor regăsi şi în restaurantul Grădinii Vlahiia care va promova atât reţetele tradiţionale româneşti, cât şi specialităţi specifice zonei Toscana. Imi doresc ca în viitorul apropiat să fac şi un spaţiu tip parc-amfiteatru în aer liber, destinat atât celor mici cât şi celor mari. Aici vor avea loc diferite programe de teatru, recitaluri şi concerte, teatru de păpuşi, expoziţii de pictură şi de ceramică şi alte activităţi educaţionale”, ne povesteşte Cristian Dumitrescu, proprietar.
Turiştii ajunşi la Grădina Vlahiia sunt cazaţi într-una din cele patru case maramureşene, ce poartă numele localităţii din care au fost strămutate. În fiecare cameră găsim o altă poveste spusă de obiectele de mobilier autentic, de ştergarele şi porturile populare ce înfrumuseţează întregul spaţiu, de cergile şi icoanele nelipsite odăilor maramureşene şi alte obiecte care aşteaptă să fie înţelese de călătorii ce trec pragul Grădinii Vlahiia.
Capacitatea totală de cazare a Grădinii Vlahiia este de 18 camere duble, dispuse în 4 case maramureşene de lemn a câte 4 camere și 2 camere în Casa Toscana. De asemenea, Grădina Vlahiia are un restaurant cu o capacitate de 140 locuri, o terasă exterioară și o bucătărie de vară.
Ca un aspect inedit, fiecare cameră din cele patru case de lemn poartă nume de femei maramureşence: Casa Rona – Stefanita, Dochita, Ilisca, Gasie, Casa Bârsana – Drăgana, Simioana, Ștefanca, Nastaca, Casa Breb – Maria, Casandra, Adriana, Mihaela și Casa Iza – Adela, Puica, Zina, Elena, Diana.
Puțini știu că toate crucile de lemn ce înfrumuseţează grădina sunt orginale, fiind lucrate chiar la Săpânţa, iar biserica ce găzduieşte Muzeul Icoanei este o replică a Mănăstirii Dintr-un lemn din Vâlcea. Turiştii pot descoperi viaţa satului românesc vizitând Muzeul Țăranului Român, amenajat într-o casă veche ţărănească de peste 100 de ani.
Majoritatea obiectelor autentice din casele maramureşene, restaurant, Muzeul Icoanei şi Muzeul Țăranului sunt moşteniri şi amintiri de la cei dragi, strânse de-a lungul anilor de proprietar.
De altfel, Grădina Vlahiia a fost revelația anului trecut, fiind marele câştigător din 2017 al Margaretei de Aur, premiu oferit de ANTREC România şi de revista Vacanţe la ţară.
Turiștii cazați la Grădina Vlahiia pot beneficia și de programe opționale și experiențe unice, precum turul fermei pentru cei mici şi cei mari (hrănitul animalelor, culesul ouălelor din cuibar, făcut curăţenie în ogradă, culesul livezii, activităţi de seră, cules de mirodenii şi plante aromatice etc), plimbări cu trăsura sau căruţă prin împrejurimi, plimbare cu barca pe lacul Snagov, lecţii şi activităţi de gătit, făcut dulceaţă, zacuscă – cu legume şi fructe culese de turişti și workshop-uri de olărit, pictură, ceramică, teatru.
Grădina Vlahiia este o destinație ideală atât pentru agreement, cât și pentru team building-uri sau mici reuniuni de afaceri. Am fost acolo și voi reveni cu siguranță. Și cred în viitorul celei mai apropiate destinații turistice de București (alături de Comana): Snagov.