De ce Moldova înseamnă şi Hanul Ancuţei

Hanu AncuteiÎntotdeauna am fost fascinat de nordul Moldovei, fie că vorbim de Bucovina, de Neamţ sau de frumosul oraş Iaşi. Deşi sunt un bun cunoscător (zic eu) al acestei frumoase regiuni a României, m-am aflat pentru prima dată în oraşul Roman pentru un week-end prelungit, găzduit fiind de hotelul Roman Plaza, al cărui proprietar este doamna Nuşa Chiriac, cea care, prin societatea Turoag Roman, deţine şi Hanul Ancuţei, situat la 27 km de Roman, pe DN 85, care duce spre Suceava. Am rămas foarte plăcut surprins, atât de recent modernizatul hotel de 4 stele (plus!), cât şi de oraşul curat şi liniştit.

Cu această ocazie, am participat la o nouă ediţie a Zilelor Sadoveanu, organizate an de an de Fundaţia Hanul Ancuţei, împreună cu ANTREC Neamţ şi Consiliul Judeţean Neamţ. Am beneficiat de câteva zile de neuitat, pline de paradoxuri. Am călătorit atât în trecut, prin dulcea atmosferă moldovenească a hanului, cât şi într-un prezent modern, fiind cazat la hotelul Roman Plaza.Sadoveniana

„Am auzit multe poveşti la Hanul Ancuţei şi socot că nu se mai găseşte alt han ca acesta cât ai umbla drumurile pământului…. Aşa ziduri de cetate, aşa zăbrele la ferestre, aşa pivniţă, aşa vin, nici aşa dulceaţă de hangiţă, cu asemenea ochi negri şi aşa voie bună în alt loc nu se poate”, spunea cândva marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu, care a îndrăgit foarte mult această locaţie.

Între 31 octombrie şi 2 noiembrie, la Hanul Ancuţei, a avut loc cea de-a 45-a ediţie a Sadovenienei, eveniment prilejuit de 134 de ani de la naşterea marelui nostru scriitor. Am ajuns la fix, chiar la deschiderea simpozionului “110 ani de la debutul lui Mihail Sadoveanu în literatură”, la care au participat membrii Societăţii Scriitorilor din judeţul Neamţ, moderator fiind dr. Cristian Livescu. Simpozionul, care a fost onorat de prezenţa marii noastre actriţe Draga Olteanu Matei, a fost urmat de lansarea numărului 36 – 37 a revistei de literatură şi arte “Antiteze”, prezentată de dr. Raluca Naclad. Apoi am vizionat un documentar despre viaţa şi opera lui Mihail Sadoveanu, precum şi un film despre tradiţia Hanului Ancuţei, urmate de expoziţia culinară „Reteţe sadoveniene” oferită de Hanu Ancuţei, cuprinzând produse tradiţionale româneşti, şi de o degustare de vinuri. Seara s-a încheiat cu un moment artistic genial, desfăşurat sub genericul „Mari virtuozi la Hanul Ancuţei”, cu participarea tarafului Bucureşti condus de Constantin Mircea, acompaniat de Cornel Panţaru, maestru la ţambal nefiind altcineva decât Marius Mihalache, poate cel mai mare maestru din lume la acest instrument. Aceştia ne-au încântat şi următoarea zi, iar la încheierea evenimentului ne-a desfătat cu acorduri 10710886_852469364784698_7514708501110840013_nbalcanice şi moldoveneşti fanfara „Zece prăjini”.

Pentru cei care nu ştiu, aflaţi că Hanul Ancuţei este chiar acel han original, care l-a găzduit de mai multe ori pe Sadoveanu. Potrivit unor documente, hanul ar data încă din 1718 (deci în curând împlineşte 300 de ani!), când şi-a deschis porţile pentru negustorii aflaţi în trecere spre Roman, Suceava sau spre Iaşi. Clădirea a dăinuit multă vreme până când, în 1943, proprietarul a dărâmat-o, rămânând doar leagănul unor minunate povestiri sadoveniene. Deşi s-a propus atunci ca să fie preluat de Oficiul Naţional de Turism pentru a-l transforma în loc de popas pentru tineretul pornit în drumeţie pe Valea Moldovei, din cauza războiului, nu s-au găsit fondurile necesare. Astfel, o perioadă, în locul hanului au existat doar ziduri în ruină şi pivniţa. În perioada 1957-1960, autorităţile au dispus reconstrucţia hanului după planurile existente la Arhivele Statului din Iaşi. Pe locul vechiului han a fost ridicată o nouă construcţie, care respecta linia tradiţională şi de arhitectură specifică secolului al XVIII-lea şi care a căpătat aceeaşi destinaţie de han, tocmai pentru conservarea spiritului sadovenian moldovenesc. În 1998, clădirea, care ameninţa iar să intre în uitare, a fost preluată de Nuşa Chiriac, care a investit mult în restaurarea sa. Astfel, după 10731020_852469644784670_6030089229551684525_nlucrări de refacere, Hanul Ancuţei a căpătat în 1999 o înfăţişare autentic românească, fiind improvizate aici mici expoziţii de costume populare specifice zonei, precum şi de obiecte din ceramică sau din lemn.

Hanul a fost restaurat din nou în anul 1999, el căpătând o înfăţişare autentic românească, fiind improvizate aici mici expoziţii de costume populare specifice zonei, precum şi de obiecte din ceramică sau din lemn.

În partea dreaptă a intrării, chiar lângă uşă, a fost amplasată o placă de marmură pe care scrie următorul text: „Pe locul vechiului han ce s-a ridicat în anul 1718 şi risipit cu ani în urmă s-a clădit, cinstindu-se slova românească a marelui Sadoveanu, noua construcţie. Fie să rămână loc de vrăjit popas şi desfătare sufletească pentru toţi călătorii pământeni sau veniţi de pe alte meleaguri“.

WP_20141031_002În faţa hanului, în partea dinspre drumul naţional, a fost amplasat bustul din piatră al marelui povestitor Mihail Sadoveanu, care a descris în opera sa Hanul Ancuţei. Bustul a fost realizat de sculptorul romaşcan Florin Zaharescu, dezvelit la 10 noiembrie 2002.

Ei bine, încheind acest istoric, vreau să vă reconfirm că Hanul Ancuţei arată, potrivit studiilor, la fel cum arătat acum 100 de ani sau mai mult, fiind reclădit pe ruinele vechiului han. În prezent, restaurantul hanului are o capacitate de 500 locuri dintre care 150 la parter şi 150 de locuri la etaj, 2 terase de câte 100 locuri şi vă întâmpină cu un design tradiţional  românesc autentic, cu ospătari îmbrăcaţi cu veşminte populare din Moldova şi cu lăutari. Hanul Ancuţei dispune de 28 de locuri de cazare. Camerele reprezintă o îmbinare perfectă între farmecul mobilierului tradiţional românesc şi confortul  dat de dotările moderne, specifice unui standard ridicat de calitate. De asemenea, puteţi cumpăra pentru acasă din Cămara Ancuţei  dulceţuri, şerbeturi, zacuscă, pastramuri preparate în casă, plăcinte, cozonaci, turte, colaci şi multe alte bunătăţi.

După cum ne-a spus Nuşa Chiriac, proprietara hanului şi vrednică urmaşă a Ancuţei, mai ales în lunile de vară şi la începutul toamnei, hanul poate găzdui cu greu nunţi sau botezuri în week-end, pentru că are mulţi clienţi şi turişti inclusiv în week-end. Este normal, locaţia este şi în prezent la răscruce de drumuri, fiind o oprire dorită de turiştii care merg către Bucovina sau se întorc de acolo, precum şi de cei care doresc să viziteze Iaşul sau judeţul Neamţ.10469418_852469224784712_5702428471330624547_n

Dar cine mănâncă sau beneficiază de serviciile Hanului Ancuţei se poate caza la modernul hotel Roman Plaza, despre care vă voi spune mai multe în următorul articol.

Foto: Traian Bădulescu, Cristina Baciu – Innovation Travel

 

WP_20141101_031WP_20141101_035WP_20141101_039WP_20141101_043WP_20141101_044WP_20141101_059WP_20141102_008SAMSUNG

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *