Dr. Maria Stoian: Turismul rural românesc se află în top la nivel european

Interviu cu Dr. Maria Stoian, președinte fondator ANTREC – Asociația de Turism Rural, Ecologic și Cultural

Sunteți fondatoarea turismului rural în România precum și a ANTREC – Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural, alături de mama dumneavoastră, doamna Mioara Stoian.  Fără exagerare, turismul rural reprezintă cea mai de succes formă de turism dezvoltată de la zero în România, după 1990. Cum v-a venit ideea acestei inițiative, ce chemare ați avut de la bun început către turismul rural?

– Mi-a plăcut întotdeauna să petrec vacanțele la țară, la gazdă, așa cum se spunea, într-un mediu relaxat și departe de forfota din orașe. Oricum, în acea perioadă nu era aglomerația urbană din zilele noastre. Înainte de 1989 găsisem cu greu o gazdă la Bran. Îmi plăcea foarte mult acolo, mâncam brânză, berbecuț, bulz… După 1990, când am fost un an de zile în Zimbabwe, unde lucram în comerțul exterior, m-am întors și m-am hotărât să deschid o afacere pe cont propriu. Am crezut de la bun început în potențialul regiunii Bran-Moieciu, deoarece a fost o zonă necooperativizată. Încă de atunci erau acolo multe case cu camera pentru oaspeți, cu băi pentru aceste camere, aspect rar întâlnit la acea vreme. Condițiile pentru cazare erau preexistente, iar zona este foarte frumoasă și aproape de București. M-am gândit că așa cu mi-ar plăcea mie să petrec o vacanță acolo, le-ar plăcea și altor bucureșteni, în primul rând…

…Bran-Moieciu a fost și rămâne zona zero a turismului rural românesc…

– …acum, într-adevăr,aici sunt foarte multe pensiuni, zona este frumoasă, avem aici și Castelul Bran, care este un obiectiv turistic internațional foarte cunoscut. Peisajul este armonios, între cele două șiruri de munți, Piatra Craiului și Bucegi, cu coline, măguri, multe păduri… Aici poți să-ți petreci o vacanță fără să te plictisești. Am început să-i convingem pe localnici să-și deschidă porțile, mai ales că aveau camerele de oaspeți unde nu intra mai nimeni. Am dus o muncă de convingere cu turiștii privind oportunitățile oferite de turismul rural și am reușit, pas cu pas, să determinăm localnicii să-și deschidă porțile pentru oaspeți. Primul grup a fost format de către studenți de la Politehnica din București, care au fost foarte mulțumiți și au revenit des de-a lungul anilor. Ne-am confruntat și cu peripețiile de rigoare… De exemplu, camerele de oaspeți, foarte frumoase, nu aveau încălzirea asigurată, ținând cont că mult timp nu au fost folosite. Până la urmă, ospitalitatea oamenilor și bunăvoința lor ne-au ajutat să depășim acele momente și aceasta a fost prima experiență reușită.

Ospitalitatea tradițională românească s-a mai pierdut, pe alocuri, la hotelurile mari, dar s-a păstrat la nivelul oamenilor, la ei acasă, și, în mod special, în cazul turismului rural..

– …este un atu în România și în toată lumea, deoarece turismul rural implică mult mai mult relațiile interumane…

Turismul rural s-a dezvoltat în România în paralel cu asociația pe care ați fondat-o, ANTREC. Care au fost primii pași, cum a apărut ideea?

– Pe baza experiențelor de la Bran, turismul rural a început să se dezvolte și în alte zone turistice, precum la Albac, în Munții Apuseni, în Bucovina, pe lângă Vatra Dornei, în Delta Dunării, la Praid, în Harghita, lângă salină. Datorită mass-media am avut ocazia să ne facem cunoscuți și să beneficiem de promovare. Era o activitate nouă și de viitor la acea vreme, fapt care s-a confirmat pe deplin în timp. Ne-am întâlnit unii cu alții, am participat la evenimente… În 1993 am avut ocazia de a lua contact cu Eurogîtes, Federația Europeană de Turism Rural, și am constatat că fiecare țară membră are o asociație dedicată turismului rural. La noi, în România, majoritatea ONG-urilor aveau la acea vreme o tentă mai degrabă socială decât asociativă. Aveam organizații caritabile, organizații de protecție a copiilor orfani și multe altele. Atunci ne-am hotărât să facem și în România o asociație dedicată turismului rural, mai ales că aveam nevoie de lobby, de legislație adecvată, de promovare, în primul rând a conceptului. Pe 28 august  1994, cunoscându-ne deja unii cu alții, o parte reprezentând asociații regionale, am înființat, la Moieciu, Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural – ANTREC, după modelul asociațiilor similare din Franța, Austria, Luxemburg. În 1994 au apărut și primele reglementări privind turismul rural. A fost o lege care a contat foarte mult, care încuraja turismul rural.

Cum a fost sprijinit turismul rural de către cadrul legislativ  de la acea vreme?

– Timp de șase ani au existat facilități. Cea mai importantă a fost scutirea de impozitul pe profit, respectiv de impozitul pe venit. Această măsură a fost foarte importantă pentru localnici, care au putut reinvesti profitul în modernizarea și dezvoltarea pensiunilor. Din păcate, această lege a fost abrogată în anul 2000 iar pensiunile au început să întâmpine dificultăți mai mari.

– La doar câțiva ani de la înființarea ANTREC ați ajuns, timp de doi ani,  președintele Eurogîtes, federația europeană de profil, după care aţi rămas în boardul acesteia. Cum a fost și cum continuă să fie poziționat turismul rural românesc la nivel european? Este în top 10?

– Am fost mândră şi onorată să fiu timp de doi ani preşedinte al Eurogîtes şi apoi membră a board-ului acestei organizaţii europene. Şi da, turismul rural românesc se află în top la nivel european. Este apreciată diversitatea pensiunilor, dar și a programelor turistice, care derivă și din diversitatea regiunilor României. Într-un fel este portul popular și stilul arhitectonic în Moldova, în Bucovina, într-un fel în Apuseni, într-un fel în Deltă… La nivelul turismului rural românesc a fost mereu apreciat conceptul integrat pe care l-am promovat, de combinare a aspectelor rural, ecologic și cultural. Nu pretindem că deținem în prezent monopolul în privința ecoturismului, dar suntem primii care am atras atenția asupra acestui aspect, privind protecția mediului în derularea activităților turistice, atât din partea operatorilor economici, cât și a turiștilor.

Turiștii străini apreciază autenticitatea ofertei noastre

Pe de altă parte, este o realitate că turismul rural reprezintă prima formă de turism competitivă, dar și funcțională, din România.

– Așa este. Turiștii străini apreciază autenticitatea ofertei noastre. De exemplu, în Maramureș localnicii merg duminica la biserică în port popular și nu o fac pentru turiști, ci pentru că așa sunt obișnuiți. Gastronomia este la rândul ei o component foarte apreciată a turismului rural și se poate încadra în categoria denumită astăzi slow food. Vinurile atrag foarte mult iar mulți străini ne-au sugerat să punem accent pe această componentă.

Cum sosesc în prezent majoritatea turiștilor care optează pentru turismul rural: prin agențiile de turism, prin rezervări directe, efectuate pe internet?

– Din țările vecine, precum Ungaria ori, în ultimii ani Austria, majoritatea sosesc în mod individual. Din Austria mai vin și grupuri organizate, dar mai rar. Alte piețe tradiționale sunt Franța și Germania. Francezilor le plac mult tradițiile din România, sunt atrași în special de Delta Dunării și de Bucovina și, în plus, suntem o țară francofonă. Din Germania vin familiile multor sași plecați de aici, care sunt atrase de regiuni precum Mărginimea Sibiului. Israelienii sosesc aici pentru a-și căuta rădăcinile, dar și pentru turismul balnear. Grupuri mai vin din Japonia, aceștia fiind atrași de Maramureș, precum și din Statele Unite ale Americii, pentru evenimente gen Halloween.

Ținând cont că revista Travel Advisor se adresează în special agențiilor de turism, vă rugăm să ne spuneți cum a evoluat relația dintre acestea și pensiunile rurale, de-a lungul timpului?

– Așa cum pensiunile turistice au conceput, în paralel, produsul turistic, identificând potențialii turiști de la orașe, pe de altă parte acestea au încercat să convingă touroperatorii că turismul rural este un produs viabil. A fost destul de greu să convingem pensiunile membre ANTREC asupra importanței colaborării cu agențiile de turism și să cedeze, de exemplu, comision acestora ori să mențină tariful promis. Mă bucur că în ultimii ani mulți proprietari de pensiuni au înțeles importanța colaborării cu agențiile de turism. În luna octombrie a acestui an s-a semnat în premieră un parteneriat cu ANAT – Asociația Națională a Agențiilor de Turism – în privința promovării programului special Vacanță la țară.

Să vorbim un pic despre programele ANTREC. Avem, o dată, Vacanță la țară, care a ajuns la cea de XXII-a ediție. Recent, ANTREC a lansat, în premieră, un alt program interesant: Tradițiile Crăciunului cu ANTREC. Ce ne puteți spune despre această inițiativă?

– Programul Vacanță la țară a demarat în 2004 și a devenit deja foarte cunoscut iar turiștii așteaptă de fiecare dată lansarea lui. Ținând cont că sunt mulți turiști interesați de tradițiile de Crăciun, ne-am gândit să punem la un loc ofertele din mai multe zone ale țării, cu tarife convenabile, adecvate pentru această perioadă de sezon. Important este că mulți proprietari au înțeles că trebuie un program turistic care să nu includă doar cazare și masă, ci și cina din Ajun, cina festivă de Crăciun, diverse activități de agrement precum plimbările cu sania trasă de cai, cu vin fiert, picnic pe zăpadă la pădure. Acest program a trezit un interes mare atât din partea turiștilor, cât și a agențiilor de turism. Probabil că din 2014 vom colabora cu agențiile de turism interesate și specializate în privința acestui program.

În ce regiuni s-a dezvoltat în mod aparte turismul rural, în ultimii ani, care sunt revelațiile?

– Ținutul Neamțului a cunoscut o evoluție evidentă în ultimii ani, deși turismul rural apăruse aici de mai mult timp. Coborând un pic, avem zona Carpaților de curbură, cu județele Vrancea și Buzău, care s-au lansat puternic în ultimii 2-3 ani pe partea de turism rural, cu multe programe gen Drumul vinului, festivaluri, sărbători. În ultimul timp s-a dezvoltat nordul Olteniei, Oltenia de sub munte, așa cum mai este cunoscută, cu județele Vâlcea și Gorj. Județul Mehedinți s-a dezvoltat atât cu partea de sub munte, cât și cu cea dunăreană. Turiștii sunt încântați de programele la Dunăre, cu plimbări sau croaziere, iar acest județ cu siguranță că va fi unul din punctele forte ale anului viitor. Oltenia de sub munte este recunoscută prin mănăstirile sale, precum și prin partea de artă populară, tradiții, precum ceramica de Horezu și covoarele de Tismana, dar mă bucur că s-a dezvoltat și partea de cazare, alături de cea de programe turistice. Au apărut câteva locații speciale, cu totul deosebite, precum Casa Cartianu de lângă Târgu Jiu sau Conacul lui Maldăr de la Măldărești, de lângă Horezu, care pun în valoare istoria și tradițiile zonei respective.

Observăm că turismul rural a început să aibă și o componentă mai elitistă, premium…

– Exact! Turismul rural nu presupune condiții scăzute, austere. Sunt pensiuni care oferă condiții excepționale, doar că au, așa cum e firesc, arhitectură tradițională. Confortul și calitatea sunt la cel mai înalt nivel. Avem astfel de pensiuni și la Fundata, Padina Ursului, combinație de piatră și lemn, lemnul fiind sculptat în stilul zonei Muscelului, chiar la granița dintre Transilvania și Muntenia. Confort maxim, wi-fi, piscină acoperită, toate armonizate perfect cu stilul tradițional. Repet, turismul rural nu implică condiții de acum 100 de ani, ci doar stil tradițional și atmosfera acelor vremuri.

Dunărea poate fi un punct de atracție foarte mare, cu județe gen Olt, Teleorman, Dolj

Care sunt zonele României care nu au un turism rural dezvoltat dar beneficiază de potențial în acest sens?

– Sper ca în 2014 să intre pe harta turismului rural două județe cu un potențial extraordinar din punct de vedere etnofolcoric și natural, anume Sălaj și Bistrița. Sper ca până atunci să se cristalizeze și ofertele. Sălajul are mai multe biserici de lemn decât Maramureșul, și nu mulți știu asta, precum și grădina botanică de la Jibou, grădina zmeilor și multe alte obiective…, Județul Bistrița are un artizanat extraordinar. Sper ca oferta din Munții Apuseni să fie mai consistentă, programele mai diversificate, deși există aici mai multe pensiuni. De asemenea, sunt sigură că se vor dezvolta programe integrate pentru județele Alba, Hunedoara și Bihor. Pentru că de câțiva ani se discută despre strategia Dunării, sper ca turismul rural să se dezvolte mai mult de-a lungul fluviului, așa cum s-a întâmplat în zona Mehedinți. Pe Dunăre se pot dezvolta programe cicloturistice, de agrement, de pescuit… Dunărea poate fi un punct de atracție foarte mare, cu județe gen Olt, Teleorman, Dolj. Aici se pot dezvolta programe extraordinare, attractive atât pentru români, cât și pentru străini.

Revenind la agențiile de turism… Ce sfaturi dați touroperatorilor specializați atât pe turism intern, cât și pe incoming, în colaborarea cu pensiunile rurale?

– Sunt deja agenții care au consistent oferte de turism rural în portofoliu. Le-aș sfătui să recurgă și la sfatul colegilor mei din filialele ANTREC privind pensiunile pregătite să lucreze cu agențiile de turism, cele care cunosc modul profesionist de a lucra cu acestea. Sfătuiesc agențiile să colaboreze cu colegii mei din filialele ANTREC în conceperea și promovarea de programe turistice, precum circuitele interjudețene. Putem face programe flexibile pentru mai multe zile, iar aici văd rolul agenției de turism ca integrator pe partea de transport, de ghid turistic… Acum suntem și noi pregătiți, la nivel de ANTREC, pentru această colaborare, chiar dacă nu cu toate agențiile.

Am discutat despre oportunitățile oferite de turismul rural… Care ar fi problemele cu care se confruntă acest sector?

– Sunt mai multe probleme, precum cele de reglementări, de controale… Nu în sensul că sunt prea severe, dar sunt foarte costisitoare, precum analizele de la pompieri, veterinari. Sunt prea multe reglementări…

Am înțeles că și pensiunile sunt vizate de taxa pentru drepturi de autor în domeniul muzical…

– …da, așa este. Sunt deja proprietari care au dosare penale pentru că nu au achitat taxele pentru drepturi de autor, și sunt 4-5 organizații care se ocupă de acest domeniu. Multe pensiuni nu au muzică ambientală precum hotelurile și nici nu au grad de ocupare 100%. Consider că este ceva exagerat. O altă problemă care nu depinde de noi este cea a indicatoarelor. De multe ori pensiunile nu se află la drum principal și sunt mai greu accesibile.

Cum vedeți viitorul turismului rural din România, referindu-ne atât la calitatea serviciilor, cât și la cantitate?

– Vor fi multe pensiuni și întrevăd și introducerea sistemului de clasificare tematică, după modelul francez. Ei au pensiuni de tranzit, de business, de pescuit și multe altele, iar această diversitate ajută mult în procesul de marketing și în structurarea ofertelor, care pot fi promovate mai eficient de către agențiile de turism. De asemenea, vor fi din ce în ce mai multe evenimente. Noi am lansat festivalurile ca atracție turistică, deși mereu au existat sărbători în mediul rural, gen Nedeia, iarmaroace, deoarece aceasta reprezintă, până la urmă, viața satului… Evenimentele au sprijinit enorm dezvoltarea turistică în diverse zone. De exemplu, comuna Ciocănești din județul Suceava, lângă Vatra Dornei, nu era atât de cunoscută până când ANTREC nu a organizat acolo Festivalul Păstrăvului pentru prima dată, în 2004. Apoi a urmat Festivalul Ouălor Încondeiate, care a impulsionat și mai mult turismul din zonă și a atras agențiile de turism. La ora actuală, ANTREC organizează anual, în toată țara, zeci de evenimente importante, pe tot parcursul anului. În 2014, an care marchează 20 de ani de la înfiinţarea ANTREC, intenţionăm să lansăm o strategie de dezvoltare a turismului rural la nivel naţional, având în vedere contextul actual şi evoluţia preferinţelor consumatorilor.

A consemnat Traian BĂDULESCU

Bookmark the permalink.

2 Responses to Dr. Maria Stoian: Turismul rural românesc se află în top la nivel european

  1. csukat says:

    Daca ne unim fortele vom reusi impreuna sa scoatem toata ROMANIA din cianuri si gaze de sist. Noi putem trai fff bine si cu ce avem, cu turism, arta traditionala autentica,datini, obiceiuri si cultura lasata de strabunii nostri. In curind voi deschide o pagina speciale, unde am sa invit toata ROMANIA sa participe la un foarte mare proiect.Deocamdata atit. Tinem legaturadaca va face placere stimata doamne doctor Maria Stoian.
    ps.
    Daca aveti putin tim, va invit sa vizitati albumele mele foto de pe pagina mea de facebook ( Stefan Csukat ). Consider ca sunt concludente in ceea ce consta activitatea mea artistica, culturala si turistica.

  2. Paula78 says:

    Foarte frumos si adevarat articolul!Ar trebui sa promovam mai mult turismul din tara noastra .Imi place mult sa calatoresc si sper ca prin intermediul acestui site cazare in Iasi . sa va ajute sa redescoperiti locurile frumoase din tara noastra.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.