Marcel Bădescu, Seniorul agenţiilor de turism, s-a dus într-o lume mai bună

Astăzi dimineaţă am primit o veste foarte tristă: Marcel Bădescu, preşedinte de onoare al ANAT, om care şi-a dedicat întreaga viaţă turismului, mentor şi „bunic profesional” pentru mine, ne-a părăsit, la vârsta de 87 de ani.

L-am cunoscut pe Domnul Bădescu acum vreo 15 ani, când eram proaspăt jurnalist de turism la săptămânalul „Ziua Turistică”. Ultima oară l-am văzut acum circa doi ani. Deşi la o vârstă respectabilă, a avut întotdeauna o energie maximă şi o gândire mai lucidă decât a multor confraţi de breaslă mult mai tineri. Era un meditator desăvârşit, un om care îşi impunea cu calm ideile, un om pe care nu l-am văzut mai niciodată nervos…

Cetăţean israelian născut în România, Marcel Bădescu a fost ofiţer activ de rang superior, de aviaţie, în armata română. A fost însă, din motive politice, obligat să renunţe la această meserie şi să-şi reorienteze cariera în domeniul turismului. Carieră care l-a determinat să renască, care i-a deschis noi orizonturi…
Una dintre primele responsabilităţi ale lui Marcel Bădescu în branşă a fost departamentul de ghizi în cadrul ONT Carpaţi, agenţia naţională de turism care tocmai se înfiinţa în 1960 în România. Bădescu a urcat apoi toate treptele ierarhice ale ONT şi a ajuns şeful filialei Bucureşti, o poziţie pe care a deţinut-o timp de aproape 7 ani. A emigrat legal în 1977 în Israel unde, din poziţia de angajat al Ophir Tours, atunci, ca şi acum, cel mai mare tour-operator israelian, a fost responsabil pe relaţiile cu România şi în general cu Europa de Est. Din noua poziţie de angajat al firmei Ophir Tours, Bădescu a
devenit unul din cei mai importanţi parteneri israelieni ai ONT Carpaţi, cu care a păstrat legături până în 1989, când, imediat după revoluţie, s-a întors în România, de această dată pentru a pune bazele propriei sale agenţii de turism. Marcel Bădescu a înfiinţat Nova Turism în 1990 împreună cu Gheorghe Popa, un vechi colaborator, fost director general al ITHR. Nova Turism a devenit în câţiva ani una dintre cele mai importante agenţii de turism din România, atingând la 10 ani de la înfiinţare un vârf de afaceri de 3 milioane de euro pe an. În 2004, Nova Turism a fost preluată de către holdingul Eurolines, condus de omul de afaceri Dragoş Anastasiu.

Marcel Bădescu a fost întotdeauna preocupat de breasla agenţiilor de turism şi de dezvoltarea ANAT – Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism. A fost preşedinte ANAT în perioada 1998-2000 şi ulterior preşedinte de onoare al ANAT. Marcel Bădescu este cel care a contribuit decisiv la implementarea IATA în România, inclusiv la aducerea biroului IATA la Bucureşti. A fost un pionier atât în privinţa breslei agenţiilor de turism, cât şi în cea a propriului business – înţelegând importanţa introducerii rezervărilor online încă din 1999.

Tot Marcel Bădescu a fost cel care a militat pentru o cât mai bună comunicare în rândul agenţiilor de turism. Alături de dânsul am creat revista „ANAT Media”, în 2003. Îmi amintesc perfect cum s-a petrecut totul: eram proaspăt întors din Armată, pe care am urmat-o în cadrul unei Şcoli de ofiţeri, la Sibiu. Doream să lansez propria revistă de turism (entuziasmul vârstei, deh) şi primul om din turism pe care l-am sunat a fost Seniorul. Marcel Bădescu mi-a răspuns imediat la „provocare” şi mi-a spus: „Tinere, chiar doream să dau de dumneata. Eu zic că ai sunat la momentul oportun: ANAT doreşte să îşi creeze propria revistă de specialitate, aşa că hai să ne întâlnim şi să facem un plan”. Acest lucru se întâmpla în iunie 2003, iar în octombrie 2003, cu ocazia unui târg de turism de la ROMEXPO, se lansa prima ediţie a revistei „ANAT Media” – proiect pe care l-am susţinut până în 2010, cu sprijinul domnului Bădescu şi, ulterior, cu sprijinul domnilor Marian Cojocărescu şi Dr. Petre Balaş.

Îmi amintesc cum stăteam de vorbă ore în şir cu Marcel Bădescu şi, în „egoismul” meu, îmi venea greu să plec, pentru că aveam ce învăţa de la acest OM. Discutam despre piaţa agenţiilor de turism, despre revistă, dar ajungeam şi la subiecte precum istorie, religie, filosofie. Marcel Bădescu era un om foarte cult, dar în acelaşi timp, foarte modest. Îi propusesem de mai multe ori să-şi aştearnă memoriile, dar nu a dorit acest lucru şi refuza mereu în mod elegant. Fiecare cuvânt pe care-l transmitea era adânc cântărit…

Aşa cum spunea mereu, un om trebuie să rămână în viaţă cu „un nume bun”. Marcel Bădescu a rămas cu un nume bun. Şi a lăsat ceva în viaţă. Momentan, îmi este dificil să scriu mai mult. Dumnezeu să-l odihnească!

În final, iată un articol scris de Marcel Bădescu în 2005, pentru revista ANAT. Veţi vedea cât de valabil este şi acum…

Avem nevoie de un organism national care sa se ocupe de promovarea incoming-ului!

de MARCEL BADESCU

Presedinte de onoare ANAT

Privind preocuparile mele profesionale de incoming, recunosc ca multi ani de zile, acest segment nu s-a aflat în centrul atentiei mele. Însa astazi sunt, personal, prin activitatile pe care le derulez, foarte preocupat de aceasta problematica. În ANAT avem o Comisie de Incoming, încadrata cu cei mai reprezentativi si de valoare oameni din acest domeniu.

Incoming-ul nu depinde exclusiv de cei care deruleaza operatiunile de contractare si raporturile financiare cu partenerii. Este foarte important sa existe o vointa comuna, la nivel national. Nu este suficient ca X sau Y se ocupa de exportul de servicii turistice. Problemele de incoming sunt complexe. De cele mai multe ori – si aici vorbim de incoming-ul semnificativ ca numar, de la 10.000 de turisti în sus – acestea nu se pot rezolva exclusiv într-o entitate economica. Ele trebuie sa fie întelese de catre toti factorii care concura la împlinirea dorintei de a aduce turisti straini în tara. Atunci când dorim dezvoltarea incoming-ului, trebuie sa concentram mai multe forte. Avem odata problemele legate de transport, care trebuie sa tina seama de faptul ca aduci turisti în tara. Este necesara identificarea unei

Marcel Bădescu alături de Dragoş Anastasiu, anunţând fuziunea prin absorbţie Eurolines – Nova Turism (2004)

politici de fluentizare a venirii vizitatorilor straini în tara. Atunci când trebuie sa asiguri promovarea unui produs din România pe o piata oarecare, trebuie sa existe multa întelegere. Nu poti rezolva singur aceste probleme daca fiecare unitate economica în parte – fie statiune, fie hotel sau structura de agrement – îsi face o socoteala „rece”, cu creionul în mâna, dupa dorintele ei, fara sa-si dea seama ca exista un proiect general. Nu poti vinde o statiune balneara daca promovezi anumite hoteluri pe diverse piete, iar proprietarii îti raspund ca au propria politica de preturi si nu îi privesc eforturile tale. „Vreau sa scot ACUM banii pe investitia facuta! Nu tin seama de interesele tale!” este, din pacate,

Domnul Marcel Bădescu alături de soţia dânsului în 2006, la aniversarea a 80 de ani, eveniment-surpriză organizat de ANAT

raspunsul pe care ti-l ofera, înca, multi dintre detinatorii de baza materiala. Ca travel agent, aici nu mai ai ce sa faci, pentru ca depinzi de prestatorul de servicii. Vom spune: „Hai sa-l convingem!”. Doar ca aici trebuie creeata o platforma de idei catre cei detin o asemenea responsabilitate. Statul, prin Autoritatea Nationala pentru Turism, trebuie sa aiba un rol foarte mare în crearea acestei întelegeri necesare, a tuturor factorilor care concura la incoming.

Un paradox: preturi mici pentru straini, tarife mari pentru români

De exemplu, Litoralul se numara printre primele destinatii pentru incoming în timpul sezonului estival. Cu tot cu visele de rigoare… Vom spune: „Odata, demult, veneau în România zeci de mii de turisti straini…”. Dar înainte de caderea Cortinei de Fier, Marea Neagra oferea singurul litoral din interiorul blocului comunist. În prezent, situatia s-a schimbat. Turistul român este supraîncarcat la tarifare iar partenerul strain îti impune tarife scazute, cu sezonalitati si nenumarate avantaje, peste puterile de a suporta. Daca acest prestator este presat foarte puternic din aceasta directie, el trebuie sa se extinda în alta parte. Si o face asupra turismului intern. Astfel, în perioadele „fierbinti”, tarifele cresc foarte mult. De multe ori, prestatorul va raspunde agentului de turism ca nu îl intereseaza turistii straini, ci doar cei români, care platesc bine.

Facilitatile oferite prestatorilor de servicii ar trebui sa fie esentiale. Cine crede ca, în calitate de touroperator, poate realiza câstiguri exorbitante imediat, se înseala. Pe piata internationala suntem putin competitivi. Trebuie sa depunem eforturi mari pentru a echilibra balanta calitate-pret. Nu prezentam, înca, nici garantiile suficiente ca avem o calitate de top. Autoritatea de profil ar trebui sa vada care sunt marile probleme, de exemplu, pe Litoral. Rezolvarea de fond trebuie asigurata prin masuri radicale. Pe Litoral nu dispunem, în prezent, de o forta calificata de munca deoarece, de fiecare data, oamenii care sunt angajati la începutul sezonului sunt apoi expediati acasa. Cei care nu au un loc de munca stabil si garantat, au si valoarea corespunzatoare conditiilor care li se asigura pentru existenta lor materiala. Ar trebui sa existe un sprijin de dezvoltare a unitatilor hoteliere. Personalul ar trebui sa aiba stabilitate pentru o mai lunga perioada de timp. Ideal este, ca prestator, sa detii un hotel în statiunile balneare, unul în Bucuresti si unul pe Litoral. Daca ai o retea, poti sa misti personalul în functie de sezon. Daca nu te gândesti ca unele surse pot fi productive doar pentru anumite perioade de timp si daca esti convins ca aceasta perioada impusa de natura poate fi crescuta în mod artificial, acest aspect frizeaza absurdul… Iar absurdul creeaza monstri de gândire!

Cui trebuie sa te adresezi?

Nu întotdeauna masura descrisa foarte concret este si solutia cea mai buna. În primul rând, trebuie sa ne gândim la nivelul constructiilor de gândire. Daca dorim sa aducem turisti straini în tara, trebuie sa gândim aceasta problema la nivel global. Fiecare vrea, fiecare zice, fiecare spune… Dar… înca nu putem conveni asupra unui numitor comun. Compania nationala TAROM întâmpina greutati în a

Marcel Bădescu alături de Daniela Curta la un curs de ticketing organizat de ANAT

organiza chartere pentru turismul international pe care dorim sa-l dezvoltam. Caile Ferate Române si hotelierii au propriile probleme. Bazele materiale, primariile, se confrunta cu o serie de probleme în primirea turistilor. Totusi, cineva ar trebui sa controleze aceste aspecte. Cred ca trebuie sa existe un organism care sa se ocupe de promovarea incoming-ului, cu toate masurile ce se impun. Comisia de Incoming a ANAT poate sa constate care sunt carentele, deficientele si problemele care merg pâna la nivelul posibilitatilor agentiilor de turism. Dar acestea, la rândul lor, trebuie sa contracteze baza materiala, trebuie sa aiba  puncte de referinta în program, facilitati în locurile unde duc turistii. Toate aceste probleme formeaza un lant, în care foarte multi concura pentru realizarea unor lucruri. Apare o întrebare: la noi, cui trebuie sa te adresezi? Autoritatea Nationala pentru Turism poate asigura promovarea la un târg sau derularea un infotrip cu travel agenti sau jurnalisti straini, poate edita materiale promotionale, dar numai legea poate pune ordine în anumite chestiuni care sa creeze posibilitatea crearii unei piete solide. Eforturile disparate aduc rezultate minore.

Factorii importanti în incoming sunt cei care aduc de la 10.000 de turisti în sus. Comisia specializata din ANAT ar trebui sa aiba un corespondent la nivel statal, care sa se ocupe de masuri eficiente. De exemplu, daca pe Litoral, cheltuielile din extrasezon se ridica la acelasi nivel cu cele din sezon, cineva trebuie sa plateasca pentru aceasta. În consecinta, preturile din sezon sunt uriase, iar sezonul este din ce în ce mai scurt.

Când un flux traditional este oprit în mod brutal, e foarte greu sa revii la punctul initial de pornire

Legat de promovarea turistica, mai apare o problema. Pe o piata din zona dolarului, preturile sunt stabilite, asa cum e normal, în moneda americana. De exemplu, în Israel, dolarul este moneda internationala. Daca în mod automat, hotarasti unilateral sa transformi dolarul în euro, vei fi mai scump pe aceasta piata cu 20%. Azi, aceasta masura, justificabila din punct de vedere administrativ, dar imposibil de explicat rational pentru promovare, poate distruge un flux turistic spre România. Este cu atât mai grav când vorbim de un flux traditional. Când acesta este oprit în mod brutal, e foarte greu sa revii la punctul initial de pornire! Trec ani de zile si ai nevoie de multe cheltuieli ca sa ajungi de unde ai plecat. Ca sa intri pe o piata, nu stiu cât trebuie sa cheltuiesti pe cap de turist, dar în orice caz, nu câstigi de azi pe mâine. Turismul este o problema de perspectiva. Avem handicapuri, lucruri care s-au petrecut în trecut si nu suntem responsabili pentru ele. Dar suntem, însa, vinovati daca nu identificam solutia de a depasi aceste probleme. Ce fel de aparat de stat avem daca anumite lucruri nu se rezolva într-o anumita maniera, cu caracter general? Oare se tine seama ca aceste pierderi sunt astazi aruncate exclusiv doar pe spinarea prestatorilor de servicii sau a agentiilor contractoare, fara ca nimeni sa nu se mai amestece în acest lucru? Este statul doar un simplu observator de la distanta? Sau un organism care trebuie sa reglementeze si sa creeze conditii? Aceste masuri nu ar reprezenta o imixtiune, ci o netezire a unui teren în care, pe parcurs, initiativa particulara ar putea sa se dezvolte. Dar nu o poti face doar cu fortele proprii, fara un efort comun. Statul a depus eforturi uriase pentru a acoperi anumite „gauri” economice, mai mult sau mai putin dubioase. Banii publici ar putea fi investiti în bonuri de tezaur turistic, care mâine vor aduce o dobânda mult mai mare decât speculatia bancara propriu zisa!

Turismul a fost declarat prioritate nationala si sunt convins ca toti ministrii turismului si presedintii de autoritati care au afirmat, de-a lungul timpului, acest lucru, au facut-o din tot sufletul. Numai ca declaratiile lor au o încarcatura semantica. „Va rog sa ne credeti ca noi dorim ca turismul sa devina priopritate nationala!”. Dar observatorul de pe margine îi va întreba: „Nu va suparati, dar CUM?”. Anumite lucruri trebuie puse în practica. Aceasta este o problema de ordin general, care nu apartine unui Comisii, unui touroperator sau unui prestator de servicii. Rezolvarea ei trebuie sa fie specifica situatiei din România anilor 2004-2005.

 

 

Un comentariu


  1. Citez din ultimul interviu al Domnului Badescu,pentru mine,in primul rind,un Domn:
    „Din viata unui om,ramine un nume bun,lucru care nu se cumpara cu bani.Daca nu esti pretuit pentru bunul renume pe care il ai,n- ai sa cunosti niciodata zimbetul cinstit al omului care te apreciaza pentru ceea ce esti.E o mare bucurie sa iubesti,asta nu poti cumpara cu bani.Cu banii cumperi erotism,nu dragoste.Dar pentru a avea dragoste,trebuie sa faci cevapentru lumea asta .Astea- s bucuriile mele!”
    Cititi,cititi,cititi si invatati!
    Ultima data am vorbit acum 2 saptamini,cind a sunat la ANAT sa intrebe rezultatul alegerilor,Dombul Badescu fiind retras si pensionar.
    Asta inseamna interes,in general,si pentru ANAT in special.
    Sper sa fie un exemplu pentru cit mai multi dintre noi!

    La revedere,DOMNULE Badescu!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *