Am avut ocazia de a vizita Lisabona şi împrejurimile oraşului, fiind invitat cu mai mult timp în urmă în cadrul unui infotrip organizat de către compania aeriană Blue Air. A constituit o experienţă extrem de interesantă, mai ales că a fost vorba de o călătorie din extrema estică în cea… vestică a latinităţii europene.
Capitala Portugaliei este un oraş pitoresc, în continuă dezvoltare şi extindere. Situată pe
malul fluviului Tejo, chiar înainte de vărsarea acestuia în Oceanul Atlantic, Lisabona încântă prin frumuseţea monumentelor istorice, prin căldura oamenilor, prin linişteape care o oferă. Deşi are, cu tot cu suburbii, peste 2 milioane de locuitori, este un oraş liniştit. Chiar în prima zi de vizită era o grevă a lucrătorilor la metrou. Ghida noastră s-a scuzat stânjenită, pentru aglomeraţia urbană. O “aglomeraţie” care ar fi de invidiat pentru orice şofer bucureştean. Pentru că Lisabona are străzi largi, este un oraş bine sistematizat, cu şoferi civilizaţi. Nici nu ai zice că te afli într-o ţară latină.
Am aflat că Portugalia mai este denumită “ţara celor 3 F”. Pentru că are renumita muzică Fado, are localitatea Fatima, legată de minunea apariţiei Fecioarei Maria în faţa unor copii şi are mult fotbal.
Revenind la Lisabona (sau Lisboa, aşa cum este numită de localnici), trebuie să amintim că cel mai vechi district al oraşului este Alfama, foarte aproape de Tejo. Oraşul a devenit capitala ţării în 1260 şi a fost distrusde două cutremure, pe 26 ianuarie 1531 şi 1 noiembrie 1755. Aici se află şi unul dintre cele mai importante centre culturale ale Europei, amplasat într-o clădire cu o arhitectură uimitoare: Centro Cultural de Belem.
Printre atracţiile Lisabonei se numără Mănăstirea Jeronimos (1501), Turnul Belem (1515) şi Monumentul Descoperirilor Maritime. Din acest loc, situat pe malul fluviului Tejo, plecau în expediţii temerarii exploratori portughezi, cei care au descoperit Brazilia, Angola sau Mozambic.
Lisabona are un avantaj enorm. Anume că în imediata apropiere se află multe localităţi turistice, pot fi vizitate multemonumente şi obiective. Printre ele se numără Palatul Regal din Sintra – orăşel ales pentru concedii de regalitatea portugheză, Cascais – un vechi oraş de pescari, Cabo da Roca – extrema vestică a Europei Continentale, unde vi se pot oferi şi diploma sau Nazare, un alt orăşel, situat pe două nivele: sus, oraşul nou iar jos, spre plajă, oraşul vechi, către care se ajunge folosind un funicular modern. Modern ca echipament, pentru că primul funicular a fost dat în folosinţă la sfârşitul secolului XIX.
Amatorii de vinuri pot degusta celebrele vinuri licoroase de Porto, care sunt cele mai bune vinuri din lume dacă le combinaţi cu o seară de muzică Fado. În jurul Lisabonei există multe domenii viticole, unde pot fi organizate degustări. Ne-a impresionat Crama Jose
Maria da Fonseca, înfiinţată la mijlocul secolului XIX, unde pot fi băute celebrele vinuri Muscatel. Catolicismul este prezent la tot pasul în Portugalia, o ţară unde credinţa a avut un rol important în modelarea oamenilor. Cel mai important centru religios este Fatima, un oraş de aproximativ 10.000 de locuitori, situat la 187 de km de Lisabona. Aici se află una din cele mai mari mănăstiri catolice din lume, precum şi celebra statuie a Fecioarei Maria, cu înfăţişarea cu care se spune că s-a arătat unor copii în 1917.
Din discuţiile avute cu touroperatorii portughezi, am ajuns la concluzia că datorită curselor aeriene directe dintre cele două capitale latine, pot fi intensificate legăturile turistice dintre cele două ţări.
Mai ales că oamenii sunt atât de asemănători. Asemănările frapează enorm, deşi ne despart mii de kilometri. Portughezii sunt, ca şi noi, românii, blânzi şi prietenoşi. Singura diferenţă fiind, poate, că noi ne-am apărat timp de sute de ani, iar ei au cucerit, cu tact, de multe ori fără nici o violenţă, un sfert de lume…
Portugalia este o ţară-grădină, cu multă vegetaţie, multe flori şi case istorice, coloniale. Sunt multe de spus, dar las fotografiile să-şi spună cuvântul.
Să sperăm că, măcar de acum înainte vom urma soarta economică a Portugaliei. Care, din cel mai sărac stat al UE, a ajuns acum (chiar şi în pofida crizei economice) o ţară cu un nivel de trai decent, cu o infrastructură rutieră de indiviat. Cartierul nou al oraşului, inaugurat în 1998, cu prilejul Expoziţiei Internaţionale de la Lisabona, are doar construcţii futuriste, de-a dreptul SF.
În prezent, curse pe ruta Bucureşti – Lisabona sunt oferite de companiile aeriene Blue Air şi TAP (compania naţională a Portugaliei).