ACADEMIA ATLANTYKRON: ASTRONAUTUL DUMITRU PRUNARIU A DIALOGAT CU SPECIALISTUL NASA RAVI PRAKESH DESPRE MISIUNEA CURIOSITY

► În căutarea urmelor de viaţă pe Marte. De data aceasta vom afla? ► Astronautul Dumitru Prunariu a comentat evenimentul spaţial al anului, în dialog cu Ravi Prakesh, membru al misiunii Curiosity, de la NASA – JPL (Jet Propulsion Laboratory), în fata a 450 de tineri, oameni de ştiinţă şi de cultură ► Un pas important catre amartizarea proiectata in 2030

 

 

Astronautul român Dumitru Prunariu – cel de-al 103-lea astronaut al lumii – a avut, ieri, un dialog cu Ravi Prakesh, membru al misiunii Curiosity, de la NASA – JPL (Jet Propulsion Laboratory), pe insula dunăreană Atlantykron, în cadrul Academiei de vară Atlantykron. Alături de singurul român care a explorat spaţiul cosmic, au susţinut dialogul jurnalistul de ştiinţă Alexandru Mironov şi coordonatorul programului Atlantykron, Sorin Repanovici.

 

„De data aceasta, a fost mult mai greu. Rover-ul precedent care a amartizat era mult mai mic. Primul Rover, din cadrul misiunii Pathfinder, avea dimensiunea unei roţi din cadrul actualului proiect, Curiosity. Actualul Rover este de dimensiunea unui automobil, având o greutate de 900 de kilograme. Pe de altă parte, zona de aterizare a fost mult mai mică în comparaţie cu celelalte misiuni”, a precizat Ravi Prakesh. „Pe actualul Rover avem instrumente ştiinţifice care cântăresc sute de kilograme, deci rezultatele cercetărilor sunt mult mai complexe. Dorim să aflăm dacă planeta Marte a suportat viaţă în trecut. Suntem încântaţi de calitatea fotografiilor pe care le-am obținut. Primele au fost de rezoluţie mai mică, pentru a le primi şi procesa mai rapid. Acestea ne-au oferit informaţii esenţiale privind amartizarea Rover-ului Curiosity. În timp, vom primi multe fotografii care ne vor transmite informaţii în premieră despre Marte”, a adăugat specialistul NASA. La această misiune au lucrat, iniţial, circa 1000 de specialişti.

 

”534 de astronauţi au plecat în spaţiul cosmic până în prezent, dintre care circa 70 nu mai sunt printre noi, dispărând ori în cadrul misiunilor, ori pe cale naturală. Ultimii doi astronauţi sunt chinezi – un bărbat şi o femeie. La vremea mea, în luna mai 1981, am fost al 103-lea astronaut al lumii, şi mă mândresc cu acest lucru, chiar dacă nu m-am încadrat în prima sută de astronauţi. Probabil că peste încă 100 de ani vor conta primii 1000 de astronauţi, zborul în spaţiu urmând să devină ceva obişnuit. Până în prezent ne-am învârtit mult în jurul Pământului, iar 12 astronauţi au ajuns şi pe Lună. Oamenii zboară în jurul Pământului pentru a cunoaşte cum reacţionează organismul uman în imponderabilitate, condiţii imposibil de creat în contextul gravitaţiei terestre. Referindu-ne la zborurile către alte corpuri cereşti, Luna a fost abordată cu succes de către americani. Să nu uităm că primele procesoare Intel, acum extrem de răspândite, au fost create special pentru programul Apollo. Pentru americani, aselenizarea a reprezentat şi o lovitură de imagine puternică pentru acea perioadă. Până la acest program american, supremaţia era deţinută de ruşi, care au trimis primul bărbat şi prima femeie în spaţiul cosmic, primii care au fotografiat faţa nevăzută a Lunii, primii care au trimis o sondă care a căzut pe suprafaţa Lunii şi primii care au construit un laborator spaţial. Americanii au investit mult mai mult pentru misiunea Apollo şi nimeni nu a putut să-i ajungă din urmă. Iar de aici, drumul spre alte planete a fost deschis. Marea problemă pe care o traversăm cu toţii o reprezintă timpul. De la primele nave care au explorat suprafaţa planetei Marte – în 1976 – au trecut peste 30 de ani. Până acum, când un robot de dimensiuni mari a coborât lin pe suprafaţa planetei, având toate condiţiile propice de explorare şi căutând să transmită informaţii dacă a existat viaţă pe Marte, au trecut foarte mulţi ani”, a precizat primul şi singurul astronaut român, Dumitru Prunariu. Pe lângă identificarea condiţiilor vieţii pe Marte, această misiune pregăteşte şi primele misiuni cu echipaj uman.

 

Sub motto-ul actualei ediţii, The Future We Want – Viitorul pe care îl vrem, pe insula

Impreuna cu astronautul Dumitru Prunariu, alaturi de colegul meu Adrian Taracila, alaturi de care am lansat proiectul www.voyagerblog.ro

Atlantykron am trăit o clipă istorică pentru astronautică şi pentru viitorul omenirii.

 

Într-un decor natural deosebit, împânzit de tehnologie de ultimă generaţie, domnul Dumitru Prunariu a răspuns la întrebările participanţilor la Academia de vară Atlantykron. La întâlnire au participat personalităţi ştiinţifice şi culturale din întreaga lume, precum jurnalistul de ştiinţă Alexandru Mironov, dr. Florin Munteanu – preşedintele Centrului pentru Studii Complexe, Dr. Pierre de Hillerin, director al Centrului de Cercetări pentru Sport, Prof Univ. Dr. Leon ZĂGREAN, Guy Djoken, preşedintele Asociaţiei Cluburilor pentru UNESCO a Statelor Unite ale Americii, Jonette Crowley – scriitor din SUA, Peter Moon – scriitor din SUA, Michael Gelb – autor, speaker şi consultant american, Ed Oakley (fondator şi preşedinte al Enlightened Leadership Solutions, Inc), dr.Teodor Vasile (doctor în ştiinţe medicale alternative), Valentin Nicolau (directorul editurii Nemira).

 

În cadrul conferinţei, astronautul Dumitru Prunariu a mai abordat temele ameninţării asteroizilor pentru Pământ, fenomenul OZN, viitorul misiunilor spaţiale. Vom reveni cu un comunicat mai amplu privind această conferinţă după închiderea Academiei Atlantykron.

 

”Misiunea Curiosity reprezintă unul dintre momentele importante la nivel global. Rezultatele și importanța acestei misiuni au fost amplu comentate în cadrul Academiei Atlantykron și aceasta nu oricum, ci în prezența cosmonautului român Dumitru Prunariu și in direct, pe internet, cu specialiștii de la NASA – JPL (Jet Propulsion Laboratory), membri ai misiunii Curiosity. Mi-a atras atentia interesul clar si optimismul celor de la JPL in privinta reusitei misiunii. Aceasta misiune incheiata cu bine, in care s-a investit foarte mult, dovedeste ca exista cele mai mari sanse ca oamenii sa amartizeze in 2030, asa cum este proiectat in prezent. Personal, ma bucur ca mi-am indeplinit inca un vis: un dialog intre primul astronaut roman si reprezentantii NASA, in fata celor 450 de participanti si organizatori ai Academiei Atlantykron – eveniment unic pe plan mondial, care a ajuns la a 23-a editie”, a precizat Sorin Repanovici, coordonatorul programului Atlantykron.

 

Pentru alte informaţii (istoricul manifestării, programe, fotografii), puteţi consulta site-ul www.atlantykron.org.

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *