Studiu de (ne)caz – Cum să deprindeţi comportamentele şi tiparele de comunicare

Şeful se pregăteşte să iasă pe uşă ca să nu întârzie la o întâlnire foarte importantă. Pe fugă, da câteva dispoziţii:

– “Anca,” (secretara) “dă te rog un mail cu oferta nouă la firma X până la ora 16.00 şi sună după ce ai trimis-o”;
– “Radu,” (omul bun la toate în firmă) – “vezi că n-am apucat să vorbesc cu fata
aia de la agenţie şi aşteaptă un răspuns azi; vorbeşte cu ea şi transmite-i că e OK, să
ne trimită factura, şi când vine, dă-i-o Georgetei să facă plata”.
Sună familiar o astfel de situaţie? Până aici nimic neobişnuit.

Anca a trimis oferta la adresa de email office@firmaX.ro şi l-a sunat pe ;ef, ca
să-i spună acest lucru. Şeful era în acea întâlnire şi avea telefonul pe “silent” şi n-a
auzit. Ea i-a dat şi SMS “Trimis oferta la firma X”, iar el a stat liniştit. Era o ofertă pentru
o lucrare de câteva mii bune de euro, iar beneficiarul trebuia să o prindă în bugetul care
urma să fie aprobat de firma-mamă din străinătate. Numai că…intenţa şefului a fost ca
Anca să sune la firma X să-i anunţe că a trimis oferta, pentru că se mai întâmplase ca
emailurile lor să ajungă în SPAM. Exact asta s-a întâmplat, şi clientul nu a găsit oferta
decât 4 zile mai târziu, când era… prea târziu. Anca însă, n-a înţeles intenţia şefului şi l-a
sunat… chiar pe şef.
Credeţi că s-a terminat aici? Nuuu…

Pentru că Radu a făcut o confuzie legat de “agenţie”. Cu o zi înainte, discutaseră
despre producţia unui pliant pentru târgul de specialitate care urma să aibă loc peste
numai câteva zile. Evident, a fost lăsat pe ultima sută de metri, dar, din fericire, au găsit
o agenţie care le-a făcut repede câteva machete. Au ales una dintre ele, dar nu au
confirmat “bun de tipar” pentru că voiau să înlocuiască o fotografie de produs. În cursul
dimineţii, şeful şi Radu au primit de la o agenţie de turism ultimele detalii pentru un
teambuilding planificat peste 3 săptămâni. La ambele agenţii, persoana de contact era
“o fată”. Intenţia şefului a fost ca Radu să finalizeze problema cu pliantul, care devenise
ultra-urgentă. S-a gândit că nu mai e timp să înlocuiască fotografia produsului şi că era
totuşi suficient de bine şi aşa cum fusese pregătită ultima variantă de pliant. Radu, însă,
avea în minte ultima discuţie de dimineaţa, cea cu teambuildingul. Ca urmare, până la
finalul zilei, s-a ocupat de factura şi plata serviciilor turistice. El n-avea cum să ştie ce
decizie luase şeful legat de pliant, şi el încă mai credea că trebuie înlocuită acea
fotografie.
Ce s-a întâmplat de fapt? De ce lucrurile s-au petrecut cu totul altfel decât era intenţia
şefului? Simplu. Tiparele lui de comunicare erau diferite de cele ale lui Radu sau Anca.

Dacă nu vrei să ţi se întâmple şi ţie acelaşi lucru, ar fi bine să investeşti o dupăamiază
în Conferinţa “Comportamente şi tipare de comunicare”.
Înregistrează-te chiar acum pe www.superconference.ro !

Discount de 25% pentru vizitatorii blog-ului meu. Codul este TraianB

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *