Pe urmele saşilor, în Prejmer

Reportaj scris în 2006

O veche vorbă românească spune că omul face locul. Deşi, din păcate, majoritatea saşilor din România au plecat, aşezările întemeiate de ei au rămas… Din fericire, şi obiceiurile. O surpriză plăcută a fost, pentru mine, cea de-a doua ediţie a Carnavalului Clătitelor, desfăşurat între 17 şi 19 februarie, în comuna Prejmer, situată la circa 16 km de Braşov. Prejmerul poate reprezenta una dintre atracţiile turistice de top ale României, alături de celelalte aşezări săseşti. Deşi, în prezent, comuna mai are circa 100 de locuitori saşi (majoritatea în vârstă), din totalul de 5.300, se pare că obieciurile fondatorilor au rămas şi vor influenţa în continuare comunitatea, acum majoritar românească.
Locuitorii comunei au readus în prim plan cu succes un vechi obicei săsesc, Fasching (în limba română, carnaval). Comunitatea saşilor, majoritară aici până în urmă cu 10-15 ani, organiza acest eveniment în preajma Lăsării Secului (Shrovetide), după calendarul Bisericii Evanghelice. Momentul marchează trecerea de la iarnă la primăvară, alungarea spiritelor întunericului şi triumful luminii. Şi parcă aşa a şi fost, deoarece, ziua „plină” a carnavalului, 18 februarie, a fost una însorită. Vremea a ţinut cu noi doar atât cât a trebuit, deoarece, în ultima zi, la închidere, s-a stricat din nou.
Când trebuiau să meargă la armată, tinerii se strângeau la un loc şi colindau prin sat, iar seara făceau o petrecere de despărţire. Denumită fasching. Împodobeau câteva căruţe, puneau în una o sobă unde prăjeau clătite pe care le împărţeau atât trecătorilor, cât şi vecinilor, rudelor sau prietenilor. Seara, punctul culminant era balul mascat.
În centrul atenţiei au fost şi acum, bineînţeles, clătitele, dar şi caii, măştile şi costumele. Organizatorii – ANTREC Filiala Braşov în colaborare cu Primăria Comunei Prejmer, Asociaţia „Euro-Rural” şi Biserica Evanghelică Prejmer – au încercat şi au reuşit să păstreze succesiunea evenimentelor. Grupuri de tineri mascaţi au defilat pe străzile comunei călare şi în căruţe, într-una din acestea fiind amenajată bucătăria tradiţională, cu sobe şi tigăi, unde ei prepară clătite şi le ofera trecătorilor. Multă muzică germană şi săsească, dansată de… români, dar şi de un ansamblu de dansuri săseşti din Braşov. Comunitatea din Prejmer poate pune la cale multe lucruri interesante. Am rămas impresionat de organizarea Carnavalului Copiilor. Costume inedite, o atmosferă veselă, nimic artificial. Până în acel moment, nu credeam că un asemenea spectacol poate avea loc într-o comună… Concursul şi expoziţia gastronomică „Clătita – surpriză” a reprezentat mult aşteptatul eveniment care ne-a încântat atât privirile, cât şi (mai ales)… gustul. Juriul a fost condus de maestrul în artă culinară Dumitru Burtea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism (ANBCT). Ne-am delectat cu clătite cu brânză de vaci şi stafide, cu fructe de pădure, sos de ciocolată, dulceaţă de corcoduşe, dar şi cu clătite dietetice sau clătite aperitiv, precum cele umplute cu file de păstrăv şi ton sau cu brânză de burduf, smântână şi mărar. Dar nu are rost să vă mai fac poftă. Veniţi la anul şi gustaţi!
Toţi cei nouă participanţi au fost premiaţi pe bună dreptate. Maestrul Dumitru Burtea s-a declarat încântat de calitatea produselor şi a sugerat ca pentru anul viitor să existe un regulament mai strict, care să permită, totuşi, o departajare.
Seara s-a organizat un bal mascat, la care au participat şi tineri, şi mai puţin tineri. Cu acest prilej au fost premiate cele mai reusite măşti. Cele două zile petrecute la Prejmer mi-au oferit o certitudine: voi veni, aici, şi anul viitor. Îmi face plăcere să amintesc două persoane care au avut un merit deosebit în organizarea festivalului: primarul localitaţii, Şerban Todorică, şi vicepreşedintele ANTREC Filiala Braşov, Claudia Mihaiu

PRIMARUL TODORICĂ DOREŞTE SĂ READUCĂ SAŞII. MĂCAR CA TURIŞTI

„Acum 4 ani, când am început colaborarea cu ANTREC şi cu doamna Maria Stoian, locuitorii priveau cu scepticism ideea de a face turism rural la Prejmer. Pentru că nu aveau încredere că ar putea veni cineva aici, să se cazeze la o pensiune. Noi am avut încredere în potenţialul zonei, am început să promovăm localitatea iar de anul trecut, am reluat tradiţia Festivalului Clătitelor. În prezent, avem nouă pensiuni, dar se vor construi şi altele noi. Pe lângă vestita cetate, alte atracţii turistice sunt păstrăvăria, iar iarna, aici se pot organiza plimbări cu sania trasă de cai”, ne-a precizat Şerban Todorică, primarul comunei Prejmer.
Anul trecut, au sosit în Prejmer grupuri de turişti din Franţa şi Germania, în special pentru a vizita Cetatea ţărănească, dar şi cu ocazia unor evenimente importante ale localităţii, precum Carnavalul Clătitelor, Zilele Prejmerului (organizate cu prilejul sărbătorii Sfinţilor Petru şi Pavel, anul acesta, între 29 iunie şi 2 iulie) şi Zilele Recoltei (o tradiţie veche de 5 ani, care se desfăşoară în luna octombrie). Din acest an, între 17 şi 20 august, vor fi organizate Zilele Cetăţii Prejmer, centrate în jurul festivalului de orgă din localitate. Potrivit primarului Todorică, specialiştii susţin că biserica cetăţii fortificate are o acustică mai bună decât cea a Bisericii Negre din Braşov.
Deşi în august sosesc aici ceva saşi, visul primarului din Prejmer este să-i readucă, măcar în calitate de turişti, pe toţi saşii care au locuit cândva aici, şi pe urmaşii acestora. Şi ce ocazie mai bună ar fi decât aceea a unui eveniment bine organizat? Pentru că saşii nu vor reveni aici decât dacă vor simţi că sunt bine primiţi.
„Prejmerul a devenit, în numai câţiva ani, foarte atractiv pentru investitori. Cel mai important dintre aceştia este o firmă din Spania, care va investi aici 300 de milioane de euro, într-un parc industrial în care vor funcţiona 170 de societăţi comerciale şi vor lucra 15.000 de oameni. Acest proiect va contribui mult la dezvoltarea localităţii şi a zonei”, ne-a mai informat primarul Todorică.
Probabil că, în cel mult câţiva ani, în Prejmer vor fi cel puţin câteva zeci de pensiuni rurale. Deocamdată, sunt câteva, clasificate la 2 şi la 4 margarete, şi merită să le menţionăm: Nora, Maria, Silvia, Floare de Colţ, Diana, Ana, Alexandra şi Magnolia. Există chiar şi un proiect de construire a unui minihotel, orecum şi proiecte de dezvoltare a infrastructurii. Localitatea are un viitor sigur din punct de vedere turistic. Şi la acest viitor contribuie foarte mult şi trecutul… Pentru că prima atestare documentară a localităţii datează de la 1211, printr-un document adresat de Andrei al II-lea către cavalerii teutoni. Prin acesta, cavalerilor li se acordau drepturi asupra râului Tarlung (Tartillou), iar în împrejurimile acestuia se naşte localitatea Prejmer (Tertillou). În 1360 apare pentru prima dată denumirea de Prasmar. Biserica a fost construită în plan de cruce greacă în secolul al XIII-lea. În jurul acesteia a fost ridicată o cetate ţărănească pentru apărarea comunitatii săseşti. Fiind situată în estul Transilvaniei, cetatea trebuia să apere pasul Buzăului. Atacată de 50 de ori de turci, nu a fost niciodată cucerită!
Cetatea şi biserica fortificată – monument UNESCO din 1997 şi, se spune, cea mai bine conservată cetate ţărănească din Europa – constituie prima atracţie turistică a Prejmerului. Zidurile cetăţii actuale datează din perioada primei invazii otomane (1425-1505). Zidurile au 12 m înălţime iar edificiul are 272 camere, aranjate asimetric pe 4 nivele. Pe timp de pace, aici se aflau camere de provizii, locuibile pe timp de asediu. Ca un aspect inedit, numărul de pe uşă era corespondentul casei din localitate, fiecare familie având în cetate o cameră moştenită din tată în fiu. Cetatea deţine un mic muzeu etnografic cu obiecte de cult săsesc: porturi, ceramică, mobilier pictat
O altă atracţie o constituie Biserica Ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, monument istoric şi de arhitectură religioasă, construită în 1769. Este una din puţinele biserici din Ţara Bârsei care a fost pictată în întregime şi în exterior. Astăzi se mai păstrează două porţiuni mici, în dreapta şi în stânga uşilor de la intrare şi o fâşie îngustă sub cornişă.
Nu în ultimul rând, merită vizitate pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer. Rezervaţie naturală cu o suprafaţă de 252,00 ha, aceasta constituie un veritabil monument al naturii. Mlaştinile sunt bogate în izvoare reci ce adăpostesc stânjenelul siberian, specii glaciare relicte etc. Pădurea este alcătuită din stejar, carpen si frasin, la parterul cărora vegetează mai multe plante rare, printre care laleaua pestriţă şi stânjenelul siberian.

Text & foto: Traian Bădulescu

2 comentarii


  1. nu stiu daca ai vazut si ruinele scolii elementare sasesti vis-a-vis de Cetate.
    Pacat de scoala aia ca nu se mai ocupa nimeni de ea 🙁

    Răspunde

Lasă un răspuns la anonim Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *